Berthold-Tellu ABERMAN: D-ale vieții

„Nu se poate prevedea încotro va merge destinul.

El nu se poate învăţa nici nu poate fi cucerit de vreo ştiinţă!”

(Euripides)

 

Povestirea are loc prin memoria amintirilor, situându-se în frumosul oraş de la Dunăre – Tulcea, nume pe care-l găsim într-un registru vamal otoman din anul 1506 ca un important centru în comerţul de tranzit. Se pare că denumirea vine de la  „Tul” care înseamnă de fapt cărămidă –  reprezentând îndeletnicirea locuitorilor – referindu-se în special la „olane” cu care se acopereau acoperişurile caselor. Există şi alte variante ale originii denumirii. Oraşul este situat pe  cele 7 coline din Dealurile Tulcei la fel ca Iaşul sau Roma, cu locuitori de pe timpul lui Mircea cel Bătrân, apoi sub stăpânire otomană, perioadă în care oraşul decade şi apoi îşi revine odată cu deschiderea canalului Sulina.

Continue reading „Berthold-Tellu ABERMAN: D-ale vieții”

Magdalena ALBU: Pledoarie pentru creștinism

(Creștinismul = Aici și dincolo, dimpreună…)

 

„Neclintit râul, fără de punţi.

Înecaţii din veac, trestii şi nuferi tăcând.

Vânătă pielea apei. Aici Dumnezeu

Niciodată n-a coborât.”

(Radu Cârneci – Banchetul în doi – Sonetul LXXXI, fragment)

 

Astăzi, religia creştină se află la o mare răscruce de drumuri, de unde se poate înălţa ori se poate pierde. Depinde cum luptă pentru a-şi defini cu sinceritate şi coerenţă miezul adânc al propriei filozofii interioare şi imaginea. Însă nu despre acea imagine de tip pr-istic vorbim noi aici, ci despre o radiografie exactă de sine, o poză amplă, nefardată cu intenţie, dar catalizatoare prin însăşi intensitatea Verbului de Lumină transmis către umanitate. Căci astăzi, într-o lume care nu te invită ostentativ decât la decadenţă şi puternic frig existenţial, creştinismul, prin oferta sa largă de atribute (re)umanizante şi (re)umanizatoare, produce o cantitate infinită de Lumină în stare să dezgheţe şi să lămurească cele mai intransigente şi înţepenite conştiinţe şi inimi.

Continue reading „Magdalena ALBU: Pledoarie pentru creștinism”

Adrian BOTEZ: Stihuri valahe

VISE DE SEARĂ

 

…văzut din curtea cu păuni: napoleonic mareşal!

stăpân pe stele şi pe-oceane – înaripatu-mi cal

mă poartă peste-mpărăţii şi peste mii de tronuri:

sunt împăratul Galaxiei – nu-s niciun fel de zvonuri

 

vindec betegi – redau vederi – învii şi morţi

sfinţesc săraci – fac şi desfac orişice sorţi

pe jumătate sunt în rai – mă am „la toartă” cu Hristos!

…din întâmplare – când şi când – mai umblu şi pe jos…

 

constat – atunci – că nu am oşti – nu sunt nici împărat

nu-nvii părinţi – nu-nvii străbuni –  nici orbi n-am vindecat

sunt doar un biet Poet „plecat” – naiv – candid şi şchiop

 

Continue reading „Adrian BOTEZ: Stihuri valahe”

Camelia CRISTEA: Poesis

Om drag

 

Om drag întoarcem altă filă
În alb şi faguri de lumină,
Pe treapta scărilor de ceară
Urcăm voioşi ca prima oară.

 

Risipa s-o oprim în vamă
De ger şi vânt să-i fie teamă,
S-aprindem flacăra iubirii
La care se-ncălzesc toţi mirii.

……….…………….…………
De dor baladele mai plâng
Când turma rătăceşte calea,
Prin codrii nopţilor doar jalea
Albită-n porţi stă împăcarea.

 

Continue reading „Camelia CRISTEA: Poesis”

Alexandru NEMOIANU: Din nou despre ,,statul paralel”

Este o realitate a tuturor statelor din lume că în interiorul lor se alcătuiesc structuri de putere “paralele”. Sunt acele structuri care sunt alcătuite din funcționarii anchilozați, din carieriști și cameleoni politici și din profitori. Indivizi care servesc pe oricine le plătește și le garantează foloase mai multe, lor sau celor apropiați lor. Aceste structuri paralele sunt cele care nu numai că osifică sistemul politic, îl condamnă la decădere și mai ales, stau în calea oricărei înnoiri, reforme. Cum spuneam aceste structuri paralele există în toată lumea, în USA ele sunt cunoscute sub numele de “deep state”,  “statul profund”, și actualmente se opun cu furie încercărilor de schimbare promovate de către administrația Trump. În cele ce urmează am să mă refer la situația din România.
În România structurile paralele sunt concentrate în aparatul de justiție și cel de securitate. Asta nu înseamnă că filiere ale statului paralel nu există și în alte instituții dar în cele două pomenite este concentrat “statul paralel”. În momentul de față între statul legitim și cel paralel există o încleștare mortală, fără posibilitate de compromise, ori, ori.
Cum spuneam structurile paralele sunt populate de oameni nu doar imorali, de oameni amorali, oameni care nu știu diferența dintre bine și rău, ceea ce le aduce lor personal folos este binele. Dar acești amorali sunt în slujba cuiva, servesc interese care au și plan și voință de a face rău. Sunt cei care peste noapte s-au proclamat “patroni” și “proprietari, prin însușirea bunului public. Iar apoi sunt cercurile din afară României care doresc subordonarea țării, eliminarea Neamului ca entitate, entitate având personalitate și rol istoric, transformarea spațiului românesc într-o “republică bananieră”.
Continue reading „Alexandru NEMOIANU: Din nou despre ,,statul paralel””

Valeriu DULGHERU: Fabricat în URSS

Domnule VIERU, dormi în pace,/ Casa părintească încă e,
Dar de-o vreme nu știu cum se face/ Că se vinde Țara pe orice”.
 

(Ionel Iacob –Bencei)

Este vorba de Dodon, acest kremlinez și pudel al lui Putin se erijează în mare statalist, în „președinte al întregului popor”, care e cu „durere și grijă față de nevoile lui”. Sub acest tipaj este lustruit de televiziunile lui și de duzina de posturi rusești, de armata de valeți și imagemakeri. Chiar și în seara de revelion Dodon a ieșit să se adreseze „națiunii” împreună cu soția sa, devenită mare amfitrioană cu un capital de peste 20 mln lei (de unde oare au venit acești bani? Oare nu din aceeași sursă destinată campaniei electorale a lui Dodon!) pe fundalul imaginilor cu familia sa cu toți copiii. Nu a mai făcut nimeni până la el așa ceva. Probabil a încurcat bucătăria personală cu instituția prezidențială. De fapt este un pas bine gândit, probabil nu de el ci de cei care-l consiliază. Trebuie să recunoaștem: le reușește. Au creat din acest nimeni imaginea unui „salvator al națiunii moldovenești”. Drept dovadă sunt sondajele care î-l plasează în topul lor. Este un caz cras de promovare a nemeritului. În realitate „regele e gol!”. Dodon este un mincinos, un mancurt, un manipulator de opinii, un vânzător de neam, un adevărat Pavlik Morozov.

Pentru a câștiga alegerile parlamentare din acest an (dorința este mare, dar și ordinul șefului trebuie îndeplinit, până la urmă el plătește) este în stare la orice. În anul care a trecut de așa numită  „președinție” Dodon a comis mai multe blasfemii. Pentru el scopul scuză mijloacele. Depune flori la Tighina la monumentul kazacilor și scursurilor din întreaga fostă urss, care au violat tinere, au ucis tineri, au lăsat în urmă văduve și copii orfani. Cu ocazia a 25 de ani de la sângerosul război de pe Nistru întreaga așchie de popor român din Basarabia îi comemorează pe polițiștii moldoveni uciși de cazaci, îar autoîntitulatul „președinte al întregului popor”, deci și a celor peste 80% de români moldoveni, îi comemorează pe cazacii mercenari, î-l susține moral pe „colegul” său V. Krasnoselski în lupta lui pentru „apărarea poporului transnistrean” (pentru clica de la Tiraspol ziua tristă de 2 martie este marcată ca „ziua începutului respingerii agresiunii ample a Republicii Moldova”. Continue reading „Valeriu DULGHERU: Fabricat în URSS”