Viorel Birtu PÎRĂIANU: Versuri

Zbor

sus,
acolo m-am cuibărit eu
în taina credinței
în zbuciumul gândurilor și țipătul cuvintelor nerostite
jos, curgeau norii
eram o pasăre pe tărâm sideral
pe umeri îngeri
vorbeam cu ei în lacrima anilor
aripile s-au întins arzând orizontul
atunci a nins prima oară
în gheare adunam alte gânduri
nu mi-e teamă
scriu cu patima sufletului în țărâna gândului
cules de țărm din timpuri rănite
zbor, sunt arc peste timp
mă înalț către cer
căutând necuprinsul

 

Ultima țigară

 

mi-e trupul izbit de gânduri
de azi, de ieri,
fumez și beau, trupul, timpul
la o masă, pe o pagină ruptă
zidesc un poem, în lacrima sufletului
cu fatidică îndârjire
zidesc în poem, sufletul meu
în nopți de neliniști târzii
nu plâng iubito, aștept un semn
un singur semn, atât
azi ai făcut un semn, pentru un om
acela nu sunt eu
ce lung e drumul către nicăieri
mai este drum iubito, între noi, în doi
fumez, mai beau și scriu
scriu povestea noastră de iubire
ce va fi, nu știu și nici nu-mi pasă
că viața astă mă lasă
las vouă moștenire
un gând și o țigară arsă, pe o masă

 

Prin ochii sufletului

 

migrează tăceri
mi-e teamă de lume și fug
uitată e luna pe cer
pe drum colind, călător între ani
căutând mireasma pură a unui gând
dansează în mlaștină ceața
un nor se scurge
și plânge ploaia pe pământ
răspunde chemarea unui timp
eu, tu
ecou prelung
macină timpul anii rămași
rănile plâng
în sicrie, în gând
mai freamătă între veștede frunze o boare
sunt trist și viața mă doare
pasul răsună agonic pe drum
bolnav mi-e trupul acum
nu e nimic, timpul nu iartă
adio spun și plec mai departe
în țara care nu mai este
sunt plop stingher printre copaci retezați
înconvoiat de gânduri sub cer
cântă un cocor în vale
clipele se sting tragic, agale
iar în ape se reflectă chipul lunii îmbufnată
plâng îngeri pe umeri
cruci de gânduri în țintirim
ochii plâng, cer să vadă, necuprinsul
pe masă
o prescură pentru suflet și mătănii strâng în mâini bolnave
trupul se apleacă a rugă
fumul se înalță lin
dintr-un suflet chinuit
frigul mă arde și țip
sunt un om ce încă privește în sus

———————————–

Viorel Birtu PÎRĂIANU

Constanța

23 decembrie, 2018

Lasă un răspuns