anotimpuri
mai cântă pe cer o vioară
singur pe țărm
pașii curg în amurg
e târziu și mi-e frig
era lumină în cer
o toamnă, foșnești printre aripi mereu călătoare
curg păsări în zare
în strigăt lumina s-a dus
eu am rămas să aștept o vară
îmi era frig și era toamnă
mereu mai trist, mai singur printre ani
azi rătăcesc pe țărm
mă înțep în scoici, în ascuțite stânci
nisipul ud mă apasă
aștept…
se scutură galbene frunze în palmă
într-un concert trist, desuet
al clipelor ce curg șe scurg iar în amurg
mi-e frig
zăpada asta mă înfioară
și nu este prima oară
coboară umbre pe pământ
eu stau pe țărm
aștept să vină primăvara
pe cer, mai cântă o vioară
———————————–
Viorel Birtu PÎRĂIANU
Constanța
29 august, 2018