Valentina TECLICI: Singurătatea florii de colţ

Singurătatea  florii de colţ

 

Singurătatea florii de colţ

e mama mea,

când urc bolovani pe scara lunii

şi-l sfidez pe Sisif.

 

Singurătatea florii de colţ

e sora mea siamezā,

conflictul şi armonia acceptārii.

 

Singurātatea florii de colţ

e fratele meu,

pasārea de foc

hrānitā cu cenuşa deprimārii.

 

Singurātatea florii de colţ

e fiica mea,

luminā din scânteia jarului

ce încā mā mistuie.

 

Singurātatea florii de colţ

e iubitul meu,

sonata amurgului,

chemarea oceanului,

arpegiul dorului.

 

Singurātatea florii de colţ

e prietena mea,

dialogul interior,

vocea care mângâie,

rāneşte, iartā şi tace.

 

Singurātatea florii de colţ,

singurātatea mea,

când dansez goalā

pe scena ploii,

pe creştet cu halou de fulger

––––––––––––––––––-

Valentina TECLICI

Noua Zeelandă

20 iulie, 2018

Lasă un răspuns