Etichetă: Viorel Birtu-Pîrăianu

Nastasia SAVIN: Printre gânduri desculțe

Prin volumul Printre gânduri desculțe, apărut la Editura Singur, Târgoviște, 2017, Viorel Birtu-Pîrâianu,  conform lui Ștefan Doru Dăncuș, ,,nu ne oferă poeme ci ne comunică stări. Cititorii își pot pierde contururile, destrămându-se în atmosfera oricărui text scris, pare-se, cu cea mai nobilă substanță a ființei sale. Datorită lui înțelegem că se poate scrie pentru om, nu pentru mașini; adică scrisul este pe potriva umanului, nu al tehnologiilor.”

Volumul Printre gânduri desculțe este scris într-un aparent dialog pe care instanța lirică și conlocutorul, lumea amorfă, și le trimit reciproc. Astfel, cunoașterea prin celălalt atinge, de multe ori, noi perspective. Scriitura este orientată către eu, sine şi spre evaluarea alterităţii. Raportul stabilit între limbaj şi trup în poezie fiind unul special: ,,ce lung e drumul/ către nesfârșit/ când am ajuns/ în sfârșit/ la sfârșit/ am uitat cine sunt/ cred că am uitat/ dacă mai sunt/ deci,/ am plecat/ desigur înapoi/ să caut drumul/ către voi/ eu, noi… ” (DECI).

Ceea ce se remarcă din lectura textelor este încălcarea canoanelor, onestitatea confesiunii, uneori dureroasă, a instanței lirice, dar și teribila curgere a timpului: ,,trec grăbit pe lângă mine/ adunând gânduri/ de azi, de ieri, de nicăieri/ privirea se confundă cu marea/ într-un gest târziu și inutil/ pe coperta timpului” (CĂUTĂRI). Călătoria pare aproape de capăt, iar Artistul își caută cu patos elementele de statornicie de parcă ar înainta cu mare dificultate pe un teren abrupt.

Într-un asemenea cadru, Artistul se dizolvă, dispare ca fiinţă, săvârşeşte, ca un iniţiat, mişcări ritualice, amestecându-şi gesturile cu mişcarea tainică a Necunoscutului: ,,am semnat cu sânge/ pe masă/ am pus un pahar/ și o pană mânjită cu gânduri” (CĂUTĂRI).

            Îndrăgostitul este condamnat la solitudine, Iubirea nu poate anula ancorarea iubitei în materie, el este creator, ea este o creaţie a plăsmuirilor artistului: ,,o teamă ancestrală/ plânge în mine/ în suflet dâre de lacrimi/ către seară mă duc/ pe unde apuc/ nu am casă, nu am drum/ singur în prag/ în pragul cui/ asta acum/ nu știu să spui/ că nu am cui/ tu ai plecat/ plouă, plouă peste toate/ e toamnă, nu…/ în jur pustiu/ de mine, de tine, de cine nu vine” (FĂRĂ TINE).

Continue reading „Nastasia SAVIN: Printre gânduri desculțe” →

Viorel Birtu PÎRĂIANU: Poezii de dragoste

CHEMAREA IUBIRII

te caut în gânduri răvășite
printre ceaceafuri frământate
pierdut în plecări temerare
rătăcit în cuvinte nerostite
scriu ieri și azi
un vers doar ție
te aștept în amurg
pierdut în clipa cea dintâi
pe buze aduc aroma pură a unui vis
ce lungă e cărarea către tine
nu-ți cer decât să fiu al tău
o noapte sau o veșnicie
apoi, fie ce o să fie
dau de pereți cu toate
iubindu-te cu patimă în noapte

 

FLACĂRA IUBIRII

Continue reading „Viorel Birtu PÎRĂIANU: Poezii de dragoste” →

Viorel Birtu PÎRĂIANU: Pe țărmul lumii ( versuri)

IARNA

m-am întors pe țărm într-o iarnă
cerurile erau uscate și reci

 

ploua în jur și era frig în lume
ploua a iarnă prin geamuri sparte
se întuneca în jur, eu mai scriam o slovă

 

era târziu în noapte și noaptea era grea
mă întorceam mereu pe drumul sorții
eram dublura unui eu pierdut în doi

 

veșnic rătăcit pe drumul meu
plecam și reveneam mereu
în geamurile vieții timpul încă bate

 

azi nu mai știu, trăiesc sau e firesc
să scriu pe ziduri lumii în cetate
plecam, mă întorceam tăcut în noapte Continue reading „Viorel Birtu PÎRĂIANU: Pe țărmul lumii ( versuri)” →

Viorel Birtu PÎRĂIANU: Lirice

PENTRU TINE

 

mă duc la fântână, în noapte, femeie
sub clar de lună
să-ți cânt la chitară
un cântec vechi, de amor
nu voi uita privirea ta
atunci, când buza ta o sărutam
te alint în clipa ce vine
cu vorbe dulci, adânci, senine
printre duioase șoapte
și îți vorbesc, în vers, în univers, că te iubesc, că te doresc
în fiecare clipă ce trăiesc
să lași fereastra iubirii deschisă, iubito
să vin ușor, să mă strecor lin, ca un duios suspin
în patul celest al iubirii
cobor în astă noapte, să te dezbrac de gânduri
să mângăi sânul gol de întrebări
să te învelesc ușor-ușor cu sărutări
am buzele aprinse și mâini neastâmpărate
ce caută, un trup, un dor

 

SINGURĂTATE

 

pe cer trec stele în grabă, grămadă
desculţ de gânduri
păşesc în jur, spre nicăieri
căutând infinitul
am găsit finitul în albia lumii
mă aștepta
zilele treceau pe lângă mine
într-un joc absurd, un joc inutil
acum, nimeni nu trece, nimeni nu se joacă
doar trișează
pe perete, atârnă agonic
o oglindă spartă de întrebări
priveam în ea tăcerea, era tăcută
mă întâlnisem pe un drum cu singurătatea
era neschimbată, ca aunci
nu m-a recunoscut
a trecut de mine, mai departe
atunci am plecat
în altă parte, căutându-mă
dacă nu sunt eu, atunci, cine sunt

 

LITANIE

 

zilnic se înfruptă din noi
cu colții ascuțiți și noi, ei, fiare de soi
ne pun pe umeri greutăți
asteptând să le cărăm,
cu umerii sfâșiați și goi
noi, pleavă și gunoi
ne așezăm la masă flămânzi
mâncăm gunoaie și noroi
noaptea ne lingem rănile din noi
ne urmăresc cu ochi sticloși și goi
cu colții mușcă din sânul secătuit de lacrimi
trăim într-o lume îmbâcsită ..
cu deseuri umane și morale
am rămas să mergem prin cotloanele deznădejdii
tânjind după un suflet curat
Doamne, ai milă de noi…

—————————–

Viorel Birtu PÎRĂIANU

Constanța

15 februarie 2018

Mariana GURZA: Lumina din cuvânt

Lumina din cuvânt

                     (Cu prietenie, poetului Viorel Bîrtu Pîrăianu)

 

În fața ta nemărginirea

rece și sfidătoare…

azi, în fața clipei

ce vrea să te înduplece

să-ți îmbraci iubirea

cu versul cald

cu vorba dulce

cu zborul tău de pescăruș

rănit de margine de ape.

 

și vântul sună a tăcere Continue reading „Mariana GURZA: Lumina din cuvânt” →

Ștefan Doru DĂNCUȘ: Ar trebui să fim mai atenți

           Voi reveni asupra a ceea ce am spus pe una din cărțile lui Viorel Birtu-Pîrăianu: acest autor ne comunică stări, nu meșteșug poetic ce ne-ar putea îndepărta de cuvântul scris. Meșteșugul poetic nu devine o căutare stresantă, ca la alții, ci sclipește spontan, alipindu-se firesc stărilor ce ni se transmit: „ce lung este sfârșitul acestui început” (CERCUL), „am răstignit cuvântul/  pe o ușă”, „e rău că sunt aici/ între cuvinte neacordate” (LACRIMA TIMPULUI), „lacrima crudă a sărutului” (ANOTIMPURILE IUBIRII), „în jur totul e mister/ un spațiu apreciabil/ între mână și sticlă” (UN PAHAR GOL), „ gândul era violet de vânătăi/ timpul, o unghie ruptă/ în ochi” (LUMINA)

– „uneori desfac sufletul în două lacrimi” (LA POARTA DORULUI), „mă înțepasem în noapte” (ÎN NOAPTE), „aprind un sărut în spicul de grâu” (POIANA IUBIRII), „și voi vreți să trăiesc și să cânt/ în astă lume de două parale” (ÎNTR-O LUME DEȘARTĂ), „din cioburi nu poți face/ decât un pod stricat pe ape”, „mai dă, Ioane, o piatră/ să fac hotar peste ape/ pentru inimi pierdute și moarte (PODUL), „nu mai e mult/ azi e altfel decât ieri/ mâine va fi la fel” (ORBII).

            Continue reading „Ștefan Doru DĂNCUȘ: Ar trebui să fim mai atenți” →

Viorel BIRTU-PÎRĂIANU: Gânduri (poeme)

AMURG

 

am degetele bătătorite de gânduri
praful se amestecase cu timpul
alesesem drumul, uitasem calea
pășeam singur în noapte, pe drumul rămas
sub pleoape un gând se mai zbate
am ales lacrima
să șterg la ochi depărtările
un pas apoi pe drumul în iarna ce trece
printre întrebări scrijilite pe scoarțe de fag
voi fi zăpada
ce curge pe umeri de zadă
ridic ochii
galop sălbatic prin vremea din urmă
pe trunchiuri de tină
suflet ros de răni, de gânduri nerostite
sapă durerea în stâncă
oglinda o temă
în rest un vis, apoi nimic a rămas
zăpada se așternea mai departe
pe culme de munte
ochi osteniți, grăbiți ca să vadă lumina
oglinda e spartă, privirea absentă
prin cioburi de gânduri
răsună pădurea a jale
un tulnic în cale, mioare în vale
noapte se scurge încet în zăpadă
păsările au tăcut, uitând să mai zboare

 

ȚĂRMUL

 

dansez prin iarba pură de acasă
mie sufletul zloi de gheață
te pierd in ăst joc
timpul, o veșnicie fugară
pe mal te zăresc
vântul iți mângîe chipul
tu mă privești, surâzi
nu știi durerea mea
culegi trandafiri și țepii lor mă dor
au înflorit gânduri pe prispă, femeie
și am uitat…
de tine, de mine, de noi
Continue reading „Viorel BIRTU-PÎRĂIANU: Gânduri (poeme)” →

Mariana Gurza: O pagină deschisă spre gânduri desculţe

Viorel-Birtu-Piraianu-300x149MOTTO:

,,Cea mai prețioasă călătorie este aceea către sufletul nostru , către noi înșine, călătorie ce o facem în singurătate” .

Mircea Eliade

 

Viorel Birtu-Pîrăianu, autor a mai multor volume, ne oferă cu generozitate un nou volum de versuri, intitulat  Printre gânduri desculțe, Editura Singur, 2017.

Cine este Viorel Birtu-Pîrăianu? ,,Un om ce de o viaţă încearcă să trateze trupul şi sufletul/ sau poate sunt o pană ce visează pe o coală albă,/ nu sunt nici far şi nici lanternă/ sunt doar o scânteie/ viaţa mea e o pagină deschisă pentru cei ce vor veni…”. Scrie pentru a putea respira, locuiește pretutindeni și nu se regăsește nicăieri.

Continue reading „Mariana Gurza: O pagină deschisă spre gânduri desculţe” →