LA COLINDAT

 

E iarnă. Afară-i ger.

Fulgii cad de sus, din cer.

Noi pornim la colindat,

C-aşa-i din bătrâni lăsat.

 

Întâi colindăm, vezi bine,

„Deschide uşa, creştine!”

Apoi colindăm, cuminţi,

„Sculaţi, gazde, nu dormiţi!”

 

După ce-am intrat în casă,

Gazdele ne pun la masă,

Ne dau mere, nuci, colac,

Noi le colindăm cu drag

 

Pentru Noul An ce vine.

Le urăm numai de bine,

Bucurii şi spor în toate,

La mulţi ani, cu sănătate!

 

 

BRĂDUŢUL

 

E adus din vârf de munte,

Din Ţara lui Moş Crăciun.

Îi punem podoabe sfinte,

Că-i un obicei străbun.

 

Îl împodobim frumos,

Cu beteală colorată,

Apoi îi cântăm duios

„O! Ce veste minunată!”

 

Moş Crăciun pe când soseşte

Bradul pare-o feerie,

Străluceşte şi clipeşte

De atâta bucurie!

 

 

MOŞ NICOLAE

 

Moş Crăciun, te-aş întreba,

Poate îmi spui dumneata,

Moş Nicolae, de ce

Trece-atât de repede

Când vine pe la copii

Să le-aducă jucării?

 

Ghetuţele le-am spălat,

Le-am aşezat lângă pat,

Tot gândindu-mă, vezi bine,

Continue reading „Sofia ROZ: DARURI DE CRĂCIUN (II) (POEZII)” →