Şi sărac și bogat
Și iubit și uitat.
Prea de tot, de nimic,
Și din toate câte-un pic.
O secvență descriptivă,
Un capitol dintr-o carte,
Ori un vers, din Univers.
Prea mirabil, prea fantastic,
Infinit, imens, sarcrastic.
Prea de toate, prea degeba.
Venerare, consacrare,
Dăruire, proslăvire,
Năzuință spre mai bine,
În final, nimic nu-i bine!

Prea din toate o minune,
Prea și rele, prea și bune.
Prea idei ce culminează.
Ca o rază de speranță,
Seculare, milenare, infinite.
Prea cuvinte dezgolite,
Din suflet împărtășite.
Prea iubire, prea povară .
Zici că-i mult și totul este,
O particulă de praf,
Risipită-n Univers,
Printr-un vers.

El, omul este….
O ființă milenară, seculară,
În final el umbră este.
Doar o clipă el trăiește,
Se exhumă, se topește,
Și picură ca o ceară!
Și din tot nimic nu este.
Simplă umbră pentr-o clipă
Se înfiripă și ușor el se disipă.
Lumânare, o văpaie pâlpâind.
În final el se topește,
Asurzește, amuțește.
Apoi el pleacă.
Fără veste!

20 decembrie 2018

——————————-

Doar tuia de la poartă stătea parcă de veghe,
Prin vânturi, ploi și-nghețuri, semeață triumfa,
Stanoaga ruginită, lăsată în priveghe;
Din bălării cât dealul, salcâmul se înălța.

Lacrimi îmi curg șiroaie, pe-obraji ce-altădată,
Rumeni de voioșie, acum s-au ofilit,
Tristețea mă cuprinde adânc și-a noastră soartă,
Ursită-a fost să fie ca focul dogorit…

La cimitir am fost, să vă sărut obrajii,
Să aprind o lumânare, să vă jelui pe toți,
Durerea mea din suflet e fără alinare,
Un nod în gât se pune și sufletul mi-e copt.

Am stat între morminte și am vorbit cu toții,
V-am povestit de toate din anii ce-au trecut,
De când v-ați stins din viață plecați în lumea sorții,
Și m-ați lăsat pustie și orfană pe pământ.

Am strâns în brațe crucea, v-am săturat obrajii
Și tremurând de doruri, lacrimi m-au năpădit,
Mi-e dor de tine tată, mi-e dor de tine mamă,
Căci prematur din lume, v-ați dus, ne-ați părăsit.

Voi odihniți acolo în pacea cea eternă,
Bunici, parinții noștrii și al nostru frate drag,
Noi plângem azi de doruri ca pecetea solemnă,
S-a stins iubirea noastră, ce ne aștepta în prag.

23 octombrie 2018

Tangențial, în noi s-au atins gânduri
Purtate spre abis de emisfere,
Vremelnica iubire, scrisă-n rânduri,
S-a disipat în doruri efemere.

Particule de vise naufragiate
Ce oscilau de-abisuri pân’ la culme,
Mentalități și idealuri, net nemotivate,
Trasează vaste orizonturi, fară nume.

Nimic nu-i tainic, nici etern în lume,
Sublima formă de a trăi iubirea,
Un giuvaier la gâtul nostru pune,
Porniți de acel imbold, ce-i fericirea.

Ne-am hazardat pe valsul îngânării,
Cromatica iubire, anagramă,
A noastră muză, steaua fericirii,
Un talisman redând o pentagramă.

Incoerență-n vorbă și în faptă,
Nu ai cadență în a ta gândire.
Cu atitudinea meschină, dezolantă,
Astăzi adulmeci euforica iubire.

Nu poți aglutina în a mea ființă,
Lacunica, nostalgica privire,
Şi mă uimesti cu-atâta nonșalanță,
În dezacord cu-a mea cosmogenie.

5-03-2019

Continuă cu-atâta-nverșunare,
Nu știu exact ce caută-n unghere,
Găsește totul straniu și colbul în uitare
Prin colțuri amintiri ce zac stinghere.

Nu vreau să răscolească a mea tihnă
Şi totuși este prea perseverentă,
Scormone în minte, fără de odihnă
Apoi ca din impuls ea pleacă insolentă.

Este o amintire tristă și uitată,
Ce stăruie în gându-mi fără noimă
Aș vrea să-mi lase inima împăcată,
Placida armonie și viața mea molcomă.

26 februarie 2019

Te vreau înapoi tinerețe!
Cu zâmbet senin fără teamă,
Cu râsete-n hohot stridente,
Cu soare și zile senine.
Te vreau înapoi fericire,
Cu iubirea prezentă în tine!

21 martie 2019

Și deghizați în doi himerici,
Năluci prin noapte alergăm,
Scriem iubirii cu țidule
Pe un fir de rază noi dansăm.

Și câteodată mai năstrușnici
Ne supărăm, fără să vrem.
Pornim pe căi răzlețe,
Unde…apoi ne intersectăm.

Când îmi promiți din ceruri aștri,
Te cred moment, clipă, minut…
Chiar dacă știu că tu confunzi
Minciuna cu un jurământ.

Și invocând drept axiomă,
Sculptat în suflet te găsești.
Iubire, dragoste profundă,
Cu tine sunt.. cu mine ești…

25 septembrie 2019

Idilica iubire
Utopică chemare
Și etalând noblețea
Sublimului cuvânt,
Azi, pare monocromă
A ei elaborare
Mai eroziv, haotic
Și inefabil gând.

19 martie 2019

Mirela ONEA

22 august 2019