Misterul nopţii
Mireasma florilor de tei
Îmbracă visul cristalin,
Hoinar păşea mândru pe-alei
Amurgul, cu jalba-n destin!
Iubirea se-nalţă la cer
Emoţiile se-nteţesc
Mirajul stelelor, mister
Şi graiul dulce omenesc…
Norii lipsesc din peisaj,
Elanul lor s-a disipat,
Senin e cerul, un miraj,
Cu stelele e îmbrăcat!
Un paj la cotă stă atent
Privind mândra semilună,
O stea cu coadă, un torent
Eu sunt cometa,vrea să spună!
Tot Universul este treaz,
Noian de vise se deschid,
Anină globuri de topaz
Trasâd trasee ca un ghid!
Iureşul nopţii se cerne,
Oracole se scriu pe cer,
Norii se transformă-n perne,
Alai celest, e un mister
Lucefărul e în eter!
Ani pierduţi
Privesc tristă printre ramuri
Anii ce s-au dus ca vântul,
Au trecut prin mii de valuri
Şi-au cutremurat pământul!
Au ţesut cu fir de aur
Viaţă, trup ca-ntr-o poveste,
S-a uitat, un fir de laur
Ce s-a rupt şi nu mai este!
Viaţa s-a clădit cu trudă,
Nopţile sunt albe, multe…