Eleonora SCHIPOR: Cunoașterea ținutului natal

Astfel se numește Forumul tradițional al elevilor din raionul Hliboca, ce are loc anual, la finele lunii lui Brumărel.

Ca și în anii precedenți elevii școlilor din raion s-au prezentat la secțiile de istorie, geografie, etnografie, muzeografie, turism.

Elevii de la CIE Cupca au participat la 2 secții importante în acest an: etnografia și muzeografia.

La secția de etnografie a participat eleva clasei a XI-a „A” Sabina Irimescu, care sub îndrumarea doamnei profesoare de ucrainologie Mariana Alerguș, a pregătit o lucrare amplă despre obiceiul Botezului în satul Cupca.

La secția de muzeografie, colega Sabinei, eleva clasei a XI-a „A” Elena Bicer a pregătit sub îndrumarea subsemnatei o altă lucrare „Cărțile – comoara noastră”. Avem în vedere cărțile oamenilor despre sau din Cupca. Anume acele cărți pe care le avem în muzeu și în bibliotecă.

Ea a fost ajutată de o altă colegă de clasă, Anastasia Pavliuc, care a dirijat de la calculator imaginile foto pe ecranul afișat în sală. Ambele fete, ca și colegele lor de clasă, ce s-au aflat astă vară la atelierele de creație de la București, la invitația d-lui Laurențiu Dragomir, directorul APP Protecția Patrimoniului, sunt membre ale cercului „Tineri muzeografi” ce activează de la deschiderea muzeului în școala noastră.

Deoarece e secția mea, mă voi opri mai detailat la lucrarea pe care am pegătit-o împreună cu discipola mea Elena Bicer, ajutată la pregătirea imaginilor foto, de tânăra mea colegă, locțiitoarea directorului pentru munca educativă Lidia Olar.

Astfel în lucrarea dată am acentuat mai întâi rolul celor două monografii ale satului Cupca, prima avându-i ca autori pe regretații deja Petre Ciobanu, Vasile Slănina și Reveca Prelipceanu, care au trăit și activat în România. A doua parte a monografiei, purtând același titlu „Cupca, un sat din Bucovina” îl are ca autor pe fostul director al școlii din Cupca, Domețian Cucuruz.

Pe scurt ne-am oporit și la cartea avocatului Vasile Plăvan „Boabe de lacrimi”, la cărțile poetei creștine Mariana Gurza din Timișoara, a cărei rădăcini sunt tot din acest sat, la cărțile de istorie ale fostului absolvent al acestei școli, doctorului în științe istorice Constantin Ungureanu, la cartea regretatei folcloriste Magdalina Morar.

Aparte am vorbit despre cărțile de poezie ale câtorva foști profesori din această școală, dar și la cele ale foștiloir elevi, care la îndemnul subsemnatei în diferite perioade și-au publicat cărticele de poezii.

Pe scurt ne-am oprit și la cele publicate prin ziare și reviste despre cărțile fiilor și fiicelor acestul frumos sat bucovinean.

Juriul, din componența căruia au făcut parte câțiva profesori, conducători ai cercurilor de muzeografie din raion, au dat o bună apreciere pregătirii și rolului acestei teme.

Elevii altor școli din raion de asemenea s-au prezentat bine, povestind despre activitatea muzeelor din satele respective.

Rolul unul muzeu este păstrarea și conservarea valorilor noastre literare, culturale, istorice, religioase, etnografice…

Le mulțumim tuturor elevilor și îndrumătorilor lor pentru buna pregătire, pentru faptul că vor să cunoască și să promoveze aceste valori, pentru activitatea lor în cadrul cercurilir de muzeografie din ținut.

––––––––––––––

Eleonora Schipor,

directoare pe principii obștești a muzeului istoric al satului Cupca,

conducătoarea cercului de „Tineri muzeografi”

Eleonora SCHIPOR: Așa e viața omului…

In memoriam Liudmila Rotaru

Nimeni nu știe când se rupe firul vieții. Fiecare ar vrea să trăiască mult, să aibă de toate, să fie fericit, să lase o urmă pe pământ.

S-a rupt atât de pe neașteptate firul vieții vrednicei bucovinence și românce Liudmila Rotaru din satul Stroiești, r-nul Noua Suliță. Brusc și pe neașteptate. Acest accident stupid a luat-o dintre noi așa deodată. Vestea ne-a îngrozit, ne-a amărât, ne-a umplut sufletele de tristețe. Incă o româncă a plecat dintre noi.

Pe Liudmila Rotaru am cunoscut-o cu mulți ani în urmă. Regretatul ei soț, poetul Grigore Petrescu-Rotaru era originar din satul meu de baștină Pătrăuții de Jos. Cunoștea multă lume de aici, nu odată fusese în ospeție pe la rudele soțului. Anume ea mi-a dăruit cărțile regretatului soț, dar și cartea ei, pe care le păstrez în biblioteca mea.

Țin minte că a participat cu elevii săi la primele ediții ale Festivalului de poezie pentru copii și tineret „Ilie Motrescu” organizat de Liga Tineretului român din regiunea Cernăuți.

De cele mai multe ori ne întâlneam la ceremoniile de la Cernăuți, or, ca membră activă a corului „Dragoș Vodă” era mereu prezentă în haine naționale pe scenă.

Țin minte că ne-am întâlnut cu vreo 2-3 ani în urmă la mănăstirea Putna, ea fiind venită cu profesoarele din Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română, iar noi eram un grup de pelerini de la Pătrăuții de Jos, aflându-ne întru-n pelerinaj, pe la unele mănăstiri din zona Sucevei. A venit la noi, la pătrăuceni, să stea de vorbă cu noi. Întotdeauna se bucura când întâlnea consătenii soțului.

În ultimii ani era una dintre cele mai active membre ale Asociației ACDERU, participa la toate activitățile desfășurate în cadrul Asociației.

Nemaivorbind de calitățile ei de cadru didactic, metodistă, Eminentă a Învățământului public di Ucraina, profesoară de excepție, iubită, stimată, apreciată…

Era ( Doamne, ce greu e acum să rostim la timpul trecut aceste cuvinte) mereu vorbăreață, veselă, iute, ageră, cutezătoare, harnică, pricepută, îndrăzneață… Putea sta de vorbă cu oricine, găsea limbă comună cu toată lumea.

Îmi povestea că a fost și primar ani de zile în satul de baștină Stroiești, din raionul Noua Suliță. Pe urmă s-a trecut cu serviciul în școală.

Participa în cele mai felurite activități, era membră a Prezidiului Societății pentru cultura și literatura română „Mihai Eminescu din Bucovina. I-a ajutat cu câțiva ani în urmă dlui Ilie Popescu, președintele Societății regionale „Golgota” să înființeze filiala Societății regionale respective în satul de baștină, a contribuit nemijlocit la ridicarea crucii comemorative din această localitate. De fapt, cred că multe lucruri de valoare a făcut pentru localitatea de baștină.

În viață a avut parte de reușite, dar și de momente grele. A știut să treacă cu fruntea sus prin toate.

Acum, când ne-a părăsit atât de brusc, ce putem să mai spunem, decât că nu o vom uita, că amintirea și chipul îi va rămâne în inimile noastre.

Pentru membri familiei, pentru colegi, pentru prieteni, cunoscuți va rămânea mereu așa cum am cunoscut-o, neobosită și aceeiași neuitată Liudmila Rotaru.

Dumnezeu să o ierte, să-i fie țărâna ușoară și amintirea veșnică. A lăsat pe acest pământ o urmă neștearsă. Drum luminat în împărăția cerurilor, dragă Liudmila Rotaru.

———————————-

Eleonora SCHIPOR

Eleonora SCHIPOR: Octogenarii bucovineni onorați la biblioteca din Suceava

Un eveniment deosebit, eu aș spune un eveniment frumos. În adevăratul sens al cuvântului.

Ideia i-a venit directorului Bibliotecii județene „I. Gh. Sbiera” din Suceava, d-lui Gabriel Cărăbuș, la Salonul de carte românească din Storojineț (nordul Bucovinei). Anume acolo, l-am sărbătorit pe savantul Ilie Popescu. Fiind prezent și poetul, traducătorul Mircea Lutic, domnia sa le-a făcut o invitație la amândoi la Suceava. M-a rugat pe mine, care am fost translatoare și invitată, desigur, la acel Salon să am grijă ca cei doi octogenari să ajungă la Suceava, în una din zilele de la finele lui octombrie. Grijă eu am avut, atât că n-a putut trece frontiera, (din pricina unor formalități) poetul Mircea Lutic, deși tare și-a dorit să ajungă în acea zi la Suceava. Am venit numai trei de la Cernăuți: savantul Ilie Popescu, drd. în istorie și președintele Uniunii Bibliotecarilor Bucovineni, Vladimir Acatrini, și subsemnata. Acolo l-am găsit și pe un alt bucovinean de la Cernăuți, arhivistul Dragoș Olaru.

Alături de cernăuțeni, au fost invitați și o serie de octogenari, toți oameni de mare valoare din județul Suceava. Astfel, am reîntâlnit-o pe inimoasa maică, prima stareță a mănăstirii Voroneț, stavrofora Irina Pântescu, care a venit însoțită de un grup de maici de la mănăstire, printre care și maica-scriitoare Elena Simionovici, cu care ne cunoaștem de mulți ani, și de fiecare dată aproape ne mai dăruim, când ne întâlnim și câte o carte una alteia.

Printre invitații de onoare i-am descoperit pe dl Emanoil Rei, originar din satul Ropcea, regiunea Cernăuți, la întâlnirea cu domnia sa am fost invitată cu vreo doi ani în urmă la Ropcea, unde tot a fost un frumos Salon de carte.

Încă de la bun început am admirat tablourile d-lui Radu Bercea, artist plastic, unul dintre invitați. Am făcut mai îndeaproape cunoștință, deși pe fiecare dintre ei îi știu demult, cu profesorul universitar Mihai Iacobescu, istoricul literar Nicolae Cârlan, medicul și scriitorul Ioian Iețcu, poetul și ziaristul Ion Paranici.

Câțiva invitați din motive serioase n-au reușit să ajungă. Sperăm că și cu ei vor mai fi organizate asemenea întâlniri de suflet. De fapt, m-aș fi bucurat să-l văd printre cei invitați și pe un alt bucovinean de al nostru, iordăneșteanul, Ciprian Bojescu, stabilit cu traiul de mulți ani în Suceava. A fost prezent în sală, s-a bucurat că i-am adus personal ziarul „Zorile Bucovinei” din luna septembrie a acestui an, unde i-am prezentat recent apăruta carte. Dl Gabriel Cărăbuș ne-a promis că undeva prin bibliotecile noastre va avea loc și o întâlnire cu domnia sa. Iar dumnealui își respectă cuvântul dat.

Când mi s-a oferit cuvântul, la fine, l-am lăudat pe consăteanul meu dl Ilie Popescu, atât ca doctor în filologie, cât și ca președinte al Societății regionale „Golgota”. Pe scurt le-am prezentat tuturor și cartea pe care i-am dedicat-o cu 5 ani în urmă, la cei 75 de ani ai săi numită „Ilie Popescu – omul, savantul, patriotul la 75 de ani”. Fiecare dintre octogenarii prezenți a primit în dar și câte o carte de a mea.

M-am bucurat mult văzându-le în sală pe ziarista și scriitoarea Doina Cernica, mereu prezentă la Saloanele noastre de carte, pe neobosita Alis Niculică, care mi-a făcut o mare surpriză dăruindu-mi cele trei volume de Enciclopedie ale personalităților bucovinene, printre care sunt și eu, alături de atâțea alții. A muncit mult ca să le vadă tipărite. Știam de ele, iar acum au intrat în posesia bibliotecii mele personale. Mulțumesc, Alis. N-a lipsit nici bibliografa Elena Pintilei, pe care am cunoscut-o tot la Storojineț. Mai mult decât atât, doamna Elena va fi viitoarea președintă a Asociației creștine Continue reading „Eleonora SCHIPOR: Octogenarii bucovineni onorați la biblioteca din Suceava” →

Eleonora SCHIPOR: Conferința ASCIOR de la Buzău

Am participat pentru a doua oară deja, și în anul acesta ca și în anul trecut la Conferința Națională pentru Civilizația Creștină „Uniți prin credință” din orașul Buzău, România. Reamintim cititorilor că președintele fondator al acestei Asociații este inginerul Nicolae Mușat.

Din zona Bucovinei am fost prezente două persoane și anume activista, membră a Asociației creștine ASCIOR din regiunea Cernăuți Maria Cnapic din Pătrăuții de Jos și subsemnata, ca președintă deja a Filialei ASCIOR Cernăuți. (Domnul Vladimir Acatrini, primul președinte al Filialei cernăuțene este ales deja Președintele Ariei ASCIOR Bucovina).

Din afara granițelor au mai sosit domnul Ștefan Sofronovici, președintele Aria ASCIOR Basarabia Sud și doamna drd. din Tirana, Albania Elsa Stavro. Am fost doar 4 persoane, dar ne-am bucurat că măcar noi am putut ajunge, căci distanța e totuși mare. În schimb din țară au fost prezente zeci de persoane președinți de Arii, președinți și vicepreședinți de Filiale, din aproape toate zonele României unde s-au creat în acești doi ani de când a luat ființă această Asociație Filiale și Arii.

Preoți, scriitori, ziariști, pictori, profesori universitari, oameni de știință, artă, cultură, religie, studenți, elevi, oameni de vârsta a treia, au participat timp de două zile la lucrările celei de a doua Conferințe ASCIOR.

În prima parte a Conferinței date dl Nicolae Mușat i-a prezentat pe toți cei care l-au ajutat și îl ajută în permanență la pregătirea și desfășurarea diferitelor activități, dar mai ales a Conferinței din acest an: directorii pentru cultură, religie, folclor, secretarii, redactorii șefi ai revistei „Orizonturile Bucuriei”, ai posturilor de radio și televiziune locale, membri Asociației ASCIOR pentru Tineret etc.

Cu scurte cuvântări de bun venit, dar și de salut din parea tuturor Filialelor deja înființate, dar și a celor ce urmează să fie înființate pe viitor s-au adresat de pe scena Sălii mari a Consiliului județean Buzău, reprezentanții tuturor Ariilor, Filialelor, invitații oficiali.

Conferința a fost coordonată de președintele Nicolae Mușat, a fost binecuvântată de preotul Mihai Milea. Printre membri Prezidiului Adunării s-a aflat directorul ASCIOR pentru integrarea românilor Dr. Ec. Angelica Stănciuloiu din București, iar a doua zi la lucrările Conferinței buzoiene a sosit domnul Ambasador Mihai Florescu de la București, care de asemenea a fost prezent și anul trecut. Ne-am bucurat mult că am revăzut-o pe inimoasa doamnă Olga Grigorov, președinta Filialei Tulcea, care împreună cu d-na Angelica Stănciuloiu, dl N. Mușat și profesorul universitar Mihail Popescu, au fost prezenți la înființarea Filialei de la Cernăuți, în toamna anului trecut.

Am cunoscut oameni noi, i-am rezăzut pe unii din anul trecut. O impresie de neuitat mi-a lăsat doamna Floarea Dimian, scriitore, Director ASCIOR femei și persoane vârstnice, poeta Ileana Pușcașu, președinta Filialei ASCIOR, sector 3 București, care astă vară, când ne-am aflat cu grupul de eleve de la CIE Cupca, la atelierele de creație din București, ne-a fost un ghid bun prin capitala țării. Ne-a plăcut enuziasmul d-nei Paulina Georgescu, scriitoare, președinte cenaclu ASCIOR din Buzău, inimosul domn Marian Rădulescu, fost director ASCIOR pentru folclor, actualmente președintele Asociației La-Libris, omul care știe și poate organiza concerte și festivaluri, și mulți alții, din lipsă de spațiu nu-i voi numi pe toți, dar le mulțumesc sincer pentru amabilitate și înțelegere.

L-am cunoscut pentru prima dată pe profesorul universitar Dumitru Mnerie din Timișoara, președintele Ariei ASCIOR Banat, și pe simpatica sa soție d-na Gabriela. Niște oameni deosebiți. Prin intermediul lor am luat legătura telefonică cu minunata doamnă Mariana Gurza de la Timișoara, a cărei mamă este originară din satul Cupca, i-am putut transmite câteva cărți, primi altele în schimb de la ea, dar și ceva simbolic de la baștina mamei sale, la care ține atât de mult. Reamintim tuturor că poeta creștină Mariana Gurza este redactorul revistei „Logos și Agape” ce apare de ceva vreme deja, și unde noi, cei de la Cuoca, publicăm aproape în fiecare săptămână câte ceva. Sincere mulțumiri și tot binele din lume.

Au evoluat în fața celor prezenți mai multe formații și artiști amatori și profesioniști din diferite locuri, printre care și grupul de copii „Sirețelul” din regiunea Cernăuți condus de profesorul Gheorghe Stratulat.

Au mai evoluat și grupul vocal psaltic al elevilor Seminarului Teologic Buzău, condus de elevul Tache Marian, grupul folcloric „Coronița” din Costești, coordonator pr. Nicoleta Gușă, Ansamblul bărbătesc „Voievozii munțilir din Covasna lui Decebal” condus de preotul Vasile Antonie Tămaș, solista Laura Constantin din Buzău și alții.

S-au oferit câteva premii pentru copiii talentați ce au participat cu poezii și eseuri la secțiunile de religie și literatură.

Le mulțumim frumos organizatorilor, sponsorilor, tuturor celor care au contribuit nemijlocit la organizarea unei asemenea Conferințe. Sincere mulțumiri aducem domnului Nicolae Mușat și întregii sale echipe, Primăriei și Consiliului județean Buzău pentru că s-au implicat în organizarea și desfășurarea lucrărilor celei de a doua Conferințe Naționale pentru Civilizația Creștină „Uniți prin credință”.

Sperăm să putem colabora și continua activitățile noastre în cadrul Asociației ASCIOR. Doamne ajută!

—————————–

Eleonora SCHIPOR,

președinta Filialei ASCIOR Cernăuți

Eleonora SCHIPOR: „Djura”- O importantă competiție la CIE Cupca

Zilele acestea terenul sportiv de la CIE Cupca, a găzduit competițiile anuale ale jocului militaro-sportiv, numit „Djura”.

26 de școli din raionul Hliboca, însoțiți de instructorii lor au venit la aceste competiții, organizate de secția raională de învățământ public

Prezenți din partea ARS Hliboca au fost dl Lopuleac, metodiștii secției raionale a învățământului public Vasilii Șveț, Ruslan Șciur, Nicolai Leah, profesori de educație militară și fizică.

În haine militare, echipați cu toate cele necesare, elevii școlilor noastre au trecut 5 probe importante: cunoașterea primului ajutor medical, obstacolele, marșul la pas, canatul, tragerea la țintă.

De asemenea toate școlile au prezentat câte o mapă cu o măsură petrecută în școală.

Toate școlile s-au prezentat bine, dând dovadă de o bună pregătire, de seriozitate.

Juriul, din componența căruiua au făcut parte metodiștii secției raionele de învățământ, reprezentanții comisariatului militar, au apreciat prin diplome și cupe stăruința elevilor.

Astfel echipa elevilor de la CIE Cupca, condusă de profesorul de educație militară Petru Morar, a obținut locul 2, obținând 5 diplome la diferite probe. Locul întâi le-a revenit celor de la liceul din Volcineții Vechi.

Juriul, în frunte cu dl Vasile Șveț a dat o înaltă apreciere pregătirii tuturor elevilor, le-a mulțumit profesorilor, dar și direcției CIE Cupca, pentru buna pregătire a școlii, a terenului sportiv, a inventarului de care a fost nevoie.

—————————–

Eleonora SCHIPOR,

pedagog-organizatoare la CIE Cupca,

Ucraina

Eleonora SCHIPOR: Tineri cunoscători ai matematicii

La institutul de perfecționare a cadrelor didactice din or. Cernăuți a avut loc cea de a V-a etapă a concursului tinerilor matematicieni de la școlile din regiune.

Din partea raionului Hliboca au participat elevi din patru școli: Carapciu, Cupca, Voloca și Volcineții Vechi.

De la CIE Cupca au participat elevele clasei a XI-a „A” Romina Morar și Sabina Irimescu, fiind pregătite de profesoara de matematică a școlii noastre Lidia Gh. Olar.

Din partea juriului din care au făcut parte Ia. Drini, T. Bogacik și O. Bilianina de la Institutul de perfecționare a cadrelor didactice din orașul Cernăuți, toți participanții au primit medalii și diplome.

Continue reading „Eleonora SCHIPOR: Tineri cunoscători ai matematicii” →

Eleonora SCHIPOR: „Experimentul Pitești – reeducarea prin tortură”

Ca și în anul trecut și anul acesta am participat la tradiționalul Simpozion de la Pitești (România) petrecut sub genericul „Experimentul Pitești – reeducarea prin tortură”. Anul acesta acest prestigios Simpozion Internațional a ajuns la cea de a XIX ediție.

Prezenți și invitați la Simpozion au fost zeci de români din întreaga țară, dar și români din afara granițelor, ca de exemplu Germania, Canada, SUA, Moldova etc. Delegația din Ucraina a fost reprezentată de dl Ilie Poopescu și subsemnata, ambii din partea Socetății regionale „Golgota”.

După deschiderea oficială la care a fost prezent și fostul președinte al României Emil Constantinescu și care a avut loc în Sala Filarmonicii Pitești au urmat lucrările secțiunii comune în sala de festivități a Muzeului județean Argeș. Prima vizită am făcut-o la Memorialul Închisoarea Pitești – Grupul monumental.

În după amiaza aceleași zile au urmat lucrările Simozionului, unde reprezentanți ai diferitor uniuni, organizații, societăți, asociații sau pur și simplu persoane particulare, au prezentat diferite comunicări cu tematica respectivă: jertfe ale regimului comunist, reprezentani de vază ai cutărui sau altui grup de luptători pentru dreptate, credință, adevăr, în timpurile de grea cumpănă pentru neamul nostru.

Seara, la Sala Filarmonicii din Pitești a fost demonstrat filmul „Un cutremur de 9 grade”, primul episod din cele 6 ale serialului documentar „Reeducarea de la Pitești. Drama unei generații”.

A doua zi a Simpozionului a continuat cu lucrările pe secțiuni deja. Tematica primei secțiuni a fost „Experimentul Pitești, metode și aspecte de represiune”, iar la secțiunea a 2-a tema a fost „Alte forme și aspecte de represiune din perioada dictaturilor comuniste”.

Anume la Secțiunea respectivă am prezentat comunicarea „Ilie Motrescu – 50 de ani de nemurire”, unde am vorbit, în timpul acordat, despre poetul-martir Ilie Motrescu din Crasna Putnei, de la moartea tragică a căruia s-au împlinit anul acesta 50 de ani.

În a doua parte a aceleeași zile a avut loc Masa Rotundă „Pitești după Pitești, efecte ale regimuriloir dictatoriale comuniste” și bineînțeles lansările de carte. Anume aici, bucovineanul nostru, savantul octogenar Ilie Popescu a vorbit pe scurt despre tragedia familiei sale, care a suferit chinurile deportăriloir staliniste, apoi a prezentat cele două cărți ale sale, apărute în acest an jubiliar. Domnia sa a primit felicitările din partea organizatorilor acestui important Simpozion, dar și a tuturor celor prezenți.

Aducem în comun sincerele noastre mulțumiri domnului profesor universitar, dr. inginer Ilie Popa, principalul organizator al Acestui Simpozion Internațional ajuns, cum spuneam la început, la cea de a XIX ediție, cât și celor care l-au ajutat la buna organizare și desfășurare.

M-am bucurat mult că l-am văzut sau mai bine zis l-am revăzut după o întrerupere de 37 de ani pe fostul meu coleg de la Universitatea de Stat din Cernăuți, fost student al catedrei de filologie rusă, Anatol Rurac, originar din satul Stălinești, raionul Noua Suliță. Actualmente este stabilit la Chișinău, este un artist plastic cunoscut, pictor, scriitor, membru al multor asociații și laureat al diferitor premii de valoare. Chiar în aceste zile a scos de sub tipar un roman-trilogie despre soarta celor deportați din Basarabia, dar și din nordul Bucovinei. Sperăm că în curând vom avea această carte pe rafturile bibliotecilor noastre, ba îi vom face și o lansare, la Cernăuți. Autorului îi dorim succese și noi creații în domeniul artei și literaturii.

Ultima zi a Simpozionului s-a încheiat cu o vizită de documentare tematică la mănăstirea Căldărușani din județul Ilfov, mănăstire unde sunt expuse diferite icoane și tablouri ale unor renumiți pictori români.

Sincere mulțumiri organizatorilor acestul Simpozion și sperăm că pe viitor vom putea participa cu noi comunicări și prezentări de carte.

Eleonora SCHIPOR,

profesoară, vicepreședinta Societății regionale „Golgota”

Eleonora SCHIPOR: Cu oameni deosebiți prin locuri deosebite

Un grup de profesoare din raionul Hliboca, și anume doamnele Dorina Iațeniuc și Maria Fortuna de la școala medie din Stănești, Elena Calancea din Carapciu, Viorica Marcu, Valentina Țâțâu și subsemnata de la CIE Cupca au efectuat în zilele de odihnă un pelerinaj de suflet pe la un șir de mănăstiri și locuri importante din județul Suceava.

Ne-am simțit minunat asistând la slujbele de dimineață, zi, seară, ne-am rugat, am plătit slujbe pentru pece și sănătate, am procurat acatiste, cruciulițe, iconițe, mir,tămâie, am luat aghiasmă și anaforă.

Cele 10 mănăstiri vizitate, catedrala de la Rădăuți, câteva locuri deosebite, ne-au lăsat impresii de neuitat.

Deși eu personal am fost la aceste mănăstiri de multe ori, de fiecare dată rămân încântată de credința, frumusețea, liniștea, armonia, bunăvoința ce domnește la aceste sfinte lăcașuri, dar și de amabilitatea călugărilor și măicuțelor care ne-au primit cu atâta bucurie.

Vechile și mereu frumoasele mănăstiri: Putna, Sucevița, Moldovița, Voroneț, Bogdana de la Rădăuți, altele mai noi ca Săhăstria Putnei, Marginea, Schitul Daniil Sihastrul, Doroteia, și noua mănăstire cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” de la Rădăuți, dar și Catedrala „Pogorârea Sfântului Duh” din acest pitoresc mic oraș – ne-au încântat, ca întotdeauna.

Izvorul cu apă tămăduitoare a celor trei sfinți Sila, Natan și Paisie, aflat în vecinătatea mănăstirii Sihăstria Putnei, chilia lui Daniil Sihastrul, muntele Palma cu peisajul său încântător, frumosele locuri, cu câmpii pe care se vedeau turme deoi, păduri de brazi, costișe de munte, râuri mari și mici, văi și coline de o rară frumusețe, ne-au încântat privirea.

Sincere mulțumiri și toată recunoștința noastră aducem Starețului mănăstirii Putna Arhimandritului Melchisedec, dar și părintelui Isac, călugărilor care au avut grijă de cazarea și trapeza noastră. Aceleași sincere mulțumiri aducem starețului mănăstirii Doroteia, protosinghelului Iustin, cât și mamei sale Parascheva, care de asemenea ne-au cazat, au avut grijă în permanență să ne simțim bine.

Îi mulțumim domnului Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura română din Bucovina în numele lui Mihai Eminescu, care ne-a ajutat la trecerea mai ușor a frontierei.

Tuturor să le dea bunul Dumnezeu multă sănătate, binecuvântare cerească și tot binele Pământului. Iar nouă să ne ajute să mai putem face asemenea pelerinaje de suflet.

––––––––––––

Eleonora SCHIPOR,

Cupca, Ucraina

Eleonora SCHIPOR: Cenaclul literar „Lămâița” și-a început activitatea

De mulți ani activează în școala noastră cenaclul literar „Lămâița”. Câțiva elevi care au înclinații pentru literatură, le place să scrie, să compună, să improvizeze, își încearcă puterile în domeniul creației.

Nu toți elevii scriu, alții asistă, alții ascultă, alții recită versurile autorilor clasici sau contemporani. Cei care nu scriu versuri, încearcă să compună mici bucăți de proză, unii scriu pur și simplu informații.

Pe toți i-am îndemnat întotdeauna să citească mult – literatură artistică, poezii, povestiri, să citească materiale cu caracter informativ din reviste și ziare, să asculte emisiuni literare. Cele acumulate la lecțiile de literatură, cele de la ședințele cenaclului, le sunt de ajutor în viață. Acești elevi scriu mai bine compuneri, se pot exprima corect, posedă un bagaj de cuvinte mai bogat.

Nu e neapărat să devină scriitori, oameni de creație, dar toate aceste cunoștințe le vor fi de folos în viață.

Unele încercări în proză sau versuri sunt mai reușite, altele puțin mai naive, dar însăși faptul că elevii vor totuși să scrie, să facă ceva, să participe, este deja lăudabil.

Le dorim succese în noul an de învățământ și sperăm că el va fi rodnic în primul rând la însușirea cunoștințelor, cât și în domeniul creației literare.

Noi avem în școală copii care se ocupă adăugător însușind limbile străine, muzică instrumentală, vocală, dansuri – populare și moderne, artă decorativă și figurativă, cercuri sportive etc. Toate acestea dezvoltă capacitățile și înclinațiile elevilor noștri în diferite domenii. Ei participă la măsurile extrașcolare, cu recitaluri poetice, cântece, dansuri, desene, obțin rezultate frumoase în domeniul sportului.

Succese tuturor și un an de învățământ plin de realizări depline.

Eleonora Schipor,

profesoară superioară, conducătoarea cenaclului literar „Lămâița” de la CIE Cupca

Eleonora SCHIPOR: Dor de toamnă

Dor de toamnă

Mi-e dor de tine, toamnă,

Când vine-un vânt pribeag

Și-mi răvășește zarea,

Și-mi poposește-n prag.

Mi-e dor de tine, toamnă,

Cu fân stingher prin lunci

Și păsări călătoare,

Și multe mere dulci.

Mi-e dor de tine, toamnă,

Cu vraf de ghidușii

Și crizanteme albe,

Și multe bucurii.

Mi-e dor de tine, toamnă,

Cu chipul tău blajin

Și vorba ta sprințară,

Și bunul tău suspin.

Mi-e dor de tine, toamnă,

Când cade-un vânt pribeag

Și-mi adumbrește zarea,

Și-mi stă, grăbit, în prag.

————————————

Eleonora SCHIPOR,

Pătrăuții de Jos, Ucraina

19 septembrie 2019