Eleonora SCHIPOR: Succesele tinerilor fotbaliști din Cupca

Zilele trecute un nou stadion sportiv modern, dotat cu toate cele necesare, a fost deschis în satul Voloca. La construirea, amenajarea și darea lui în expluatare și-a adus contribuția nemijlocită deputatul român din Rada Supremă a Ucrainei, domnul Grigore Timiș.

Ca de obicei, când au loc asemenea evenimente importante, au loc și competiții sportive. La Voloca s-au întâlnit șase echipe de fotbal (vârsta mijlocie) ale elevilor din raionul Hliboca și orașul Cernăuți. În primul raund au jucat echipele din Voloca, Cupca și Sparta Bucovinei (1) din orașul Cernăuți. Au câștigat cupcenii. În al doilea raund s-au întâlnit alte trei echipe – Valea Cosminului, Bucovina (Cernăuți) și Sparta Bucovinei (2). De astă dată au câștigat cei din Valea Cosminului. În final s-au întâlnit cele două echipe câștigătoare – Cupca și Valea Cosminului. Câștigători au devenit cupcenii, cu scorul de 2:0. Lor le-a revenit în rezultat cupa câștigătoare, medalii și felicitări.

Sincere mulțumiri aducem domnului deputat Grigore Timiș, care a contribuit și la deschiderea unui asemenea stadion cu un an în urmă și la Cupca, unde în permanență se antrenează fotbaliștii noștri. Îi mulțumim antrenorului Nicolai Kovalenko din Cernăuți care îi antrenează pe elevii noștri, părinților pentru procurarea formelor, susținerea morală și financiară, șoferului autobusului școlar Viorel Alerguș, pentru deplasarea lor la timp, cât și pentru susținerea nemijlocită a elevilor noștri atât la antrenament, cât și la participarea la competiții. Fiul său Costel, elev în clasa 7-ea la CIE Cupca, este și căpitanul echipei.

Le dorim succese frumoase pe viitor și victorii cât mai strălucite. Sportul înseamnă putere și sănătate.

———————–––––

Eleonora SCHIPOR

Cupca, Bucovina de Nord – Ucraina

25 mai, 2018

Eleonora SCHIPOR: Crasna Bucovinei ne-a adunat din nou

Iarăși am venit la Crasna. La Crasna lui Ilie Motrescu. Pentru mine, cea mai mare comună românească din Nordul Bucovinei, se asociază în primul rând cu numele regretatului poet crăsnean Ilie Motrescu. Ceremoniile la care am fost prezentă începând cu anul 2001 până în prezent, la Crasna, au fost legate de numele poetului-martir.

De această dată sala de festivități a gimnaziului din Crasna ne-a adunat pentru a prezenta invitaților, dar și gazdelor o nouă carte despre această frumoasă localitate de la poale de munte, mai bine zis despre tradițiile ei folclorice. Cartea aparține fratelui mai mic al poetului, regretatului profesor Nicolae Motrescu.

După ce a scos la lumina tiparului alte două cărți despre Crasna, cu același titlu «Crasna Bucovinei», publicistică și folclor, dar și o carte despre biserica Sfânta Treime, pe când era în viață, iată că la 10 ani de la trecerea sa în neființă a apărut «Crasna Bucovinei (3), Folclor». A muncit mult draga sa soră Maria pentru ca cartea fratelui să vadă lumina tiparului. Foarte bine a spus în prefață ziaristul Nicolae Șapcă «… De câteva ori m-a rugat să înțeleg că toate meritele sunt ale fratelui. Am înțeles. Dar e lesne de înțeles și faptul, că dacă regretații Nicolae, Ilie, Ștefan, toți oameni de vază în istoria Crasnei și a Bucovinei și care mult prea devreme au plecat dintre noi nu ar fi avut o asemenea soră, cum le-a dat-o și le-o ține Dumnezeu pe Maria, multe lucruri inițiate de ei au fi fost date uitării…»

Câteva cuvinte despre recent apăruta carte. Pe cele 260 de pagini vom găsi mai întâi tradiții și obiceiuri de nuntă, însoțite de fotografii, multe de epocă,

O serie de informatori populari din Crasna vor fi prezenți cu cântece, strigături, povești, scenete, poezii, amintiri… Printre ei se numără – Veronica Percic, Axânica Grozavu, Ion Ursache, Anghelina Pleșca, Tanasă Gherman, Marcu Gherman și alții.

Avem un capitol în care este descris păstoritul în Crasna, cu fotografii ale bacilor și ciobanilor la stână.

Spre finele cărții vom găsi «Gulagul Aniței Istrate» (în detalii), relatare amară, din vremea deportărilor staliniste, dar și câteva cântece vechi puse pe note muzicale.

Cartea de față a văzut lumina tiparului la editura «DrukArt» din Cernăuți. Sistematizarea și redactarea textelor aparțin Mariei Motrescu-Popescu și subsemnatei, lectura Marinei Șapca, paginarea și tehnoredactarea Elenei Ovaciuc, culegerea computerizată Marianei Motrescu. Cuvântul de însoțire îi aparține ziaristului și poetului, redactorului șef al ziarului «Monitorul de Hliboca» Nicolae Șapcă. Doamna Maria Motrescu-Popescu aduce sincere mulțumiri unor persoane pentru sprijinul financiar acordat la tipărirea cărții, printre care se numără domnul Laurențiu Dragomir din București, nepoților săi Nicolae și Mihai Lașcu, familiei Marina și Nicolae Șapcă.

Referitor la ceremonia la care a fost prezentată recent apăruta carte a regretatului patriot și crăsnean Nicolae Motrescu, aș vrea să spun că a fost pregătită la un nivel înalt.

Din sala frumos amenajată în stil popular a gimnaziului crăsnean a lipsit din motive de sănătate vrednica doamnă Maria Motrescu-Popescu, cea pe care fiecare dintre noi am pomenit-o doar la superlativ, cea căreia îi aparține efortul și munca, sârguința și dorința de a vedea cartea fratelui Nicolae tipărită. Bunul Dumnezeu i-a ajutat să-și vadă visul împlinit.

Prezenți la manifestarea în cauză au fost invitații de onoare printre care se numără Consulul Consulatului General al României la Cernăuți, domnul Edmond Neagoe, redactorul șef al ziarului «Zorile Bucovinei», domnul Nicolae Toma, soții Marina și Nicolae Șapcă din Hliboca, directorul ș. m. Pătrăuții de Jos, Ion Zmoșu, subsemnata, fiul doamnei Maria, Vasile Popescu, nepoți de-ai familiei Motrescu, familia Marina și Petru David, care și-au adus o contribuție nemijlocită la pregătirea manifestării date, gazda manifestării în cauză, directorul gimnaziului d. Ștefan Mitric, rude ale familiei, profesori, preoți, intelectuali, elevi, săteni.

În cuvântările lor invitații și localnicii s-au referit la viața și opera, la importanța creației familiei Motrescu pentru Crasna, dar și pentru Bucovina întreagă. Au fost pomeniți pe rând poetul și ziaristul Ilie Motrescu, publicistul, poetul, activistul Ștefan Motrescu, profesorul, publicistul, omul de cultură Nicolae Motrescu, profesoara, publicista, activista Maria Motrescu-Popescu, profesorul, fostul director de școală din Moldova, fratele geamăn al regretatuli Nicolae Motrescu, Grigore, dar și ceilalți frați, vestiți gospodari și cojocari din Crasna. Nepotul regretatului Ștefan Motrescu, Alexandru a povetit pe scurt istoria familiei Motrescu. Manifestarea a fost moderată de învățătoarea Mariana Motrescu, ajutată la mijloacele tehnice de colegii săi.

Bineînțeles s-au referit toți și la creația vrednicului crăsnean Nicolae Motrescu, la cartea recent apărută, la importanța ei pentru prezent și generațiile viitoare. O mică expoziție cu fotografia autorului, cu cele trei cărți apărute, cu o candelă, a fost expusă în fața scenei. În alt colț al scenei a mai fost pregătită o expoziție vastă cu cărțile tuturor Motreștilor, cât și cele dedicate lor.

Pe ecranul multimedia am urmărit secvențe despre obiceiurile din Crasna, despre opera fraților Motrescu, un fragment de nuntă din partea locului, unele dintre personaje fiind prezente în sală.

Sub îndrumarea profesorilor locali, elevii de la gimnaziu au prezentat câteva fragmente de folclor crăsnean, au recitat, au cântat la fluier și pian. Grupa de dansatori în frumoase costume naționale au prezentat o serie de dansuri populare.

Sincere mulțumiri tuturor celor care au contribuit la organizarea și desfășurarea acestei acțiuni comemorative. Sperăm că suita de manifestări de comemorare și prezentare de carte începută la baștină va continua și în alte localități. Doamne ajută!

———————————

Eleonora SCHIPOR

Pătrăuţii de Jos, Bucovina de Nord

23 mai, 2018

Eleonora SCHIPOR: Muzeele și rolul lor în viața noastră

În fiecare an la 18 mai sărbătorim Ziua Mondială a Muzeelor. Anul acesta, tema Zilei Muzeului este: „Muzeele și peisajele culturale”, care este și tema Conferinței Consilului Internațional al Muzeelor, ce se va ține la Milano între 3 și 9 iulie. Tema a fost aleasă pentru a se sublinia necesitatea legăturilor între vizitatori, generații și culturi la nivel global.

„Muzeele sunt un mediu important al schimbului de experiențe cultural, îmbogățirea culturilor și dezvoltarea înțelegerii reciproce, cooperării și a păcii între oameni”. <<Președintele Consiliului Internațional al Muzeelor (ICOM)>>

Cu câțiva ani în urmă a fost deschis oficial muzeul istoric al satului Cupca, în incinta CIE Cupca. Cele trei camere găzduiesc materiale cu conținut istoric, documente, cărți, fotografii, standuri, hărți etc., dar și obiecte vechi – vase, unelte, tablouri, icoane, ceasuri, cusături, haine, tablouri ș.a.

Azi, aproape toți elevii și profesorii școlii noastre au vizitat muzeul nostru, au ascultat cele relatate de mine, dar și de membri cercului de Tineri muzeografi ce activează în școala noastră chiar de la înființarea muzeului. Elevii au pus întrebări, au răspuns la întrebările noastre referitor la istoria satului de baștină și a învățământului în Cupca, au examinat cu atenție exponatele, documentele, fotografiile…

Felicităm pe toți acei care și-au legat viața de lucrul muzeelor, repară, îngrijesc, adună exponate pentru muzeele noastre.

———————–––––––

Eleonora SCHIPOR,

directoare pe principii obștești a muzeului istoric din satul Cupca

Ucraina

18 mai, 2018

Eleonora SCHIPOR: Ziua cămășii cusute

Anual ziua de 17 mai este și ziua mondială a cămășii cusute (a cămăşii tradiţionale ucrainene). Ziua cămăşii tradiţionale ucrainene, marcată în fiecare an în a treia zi de joi din luna mai, a fost sărbătorită pentru prima dată în urmă cu zece ani, la iniţiativa unui grup studenţi de la Universitatea Naţională ”Iuri Fedkovici” din Cernăuţi. În prezent, însă, sărbătoarea este marcată în 50 de țări din întreaga lume.

În cămăși cusute în diferite stiluri, având uzoare felurite au venit elevii și profesorii de la CIE Cupca.

Ne-am fotografiat în fața școlii, pe aleea cu castani, care anul acesta au dat în floare mai devreme ca de obicei, întâmpinând cu drag pe toți cei care pășesc pe frumoasa noastră alee. Anul acesta sărbătoarea cămășii cusute a coincis și cu marea sărbătoare creștină Înălțarea Domnului. Așa că avem dublă sărbătoare în ziua respectivă.

În imaginile respective îi vedeți pe elevii și o parte din pedagogii noștri îmbrăcați în cămăși cusute. Îi felicităm pe toți și credem că în anii următori toți cetățenii țării vor îmbrăca cămașa, iia, sau chiar costume în stil național. Principalul e să fie pace pe pământ și liniște în sufletele oamenilor.

———————————–

Eleonora SCHIPOR

Cupca, Ucraina

17 mai, 2018

Eleonora SCHIPOR: Maria Vatamanescu o femeie cu mâini de aur

Doamna Maria Vatamanescu din Pătrăuții de Jos este o femeie cu mâini de aur. Ea știe să facă lucruri frumoase și necesare. Am descoperit în casa ei icoane și tablouri cusute cu mărgele, cu o măiestrie deosebită. M-au impresionat mai ales icoanele. A cusut și coase și ștergare, năframe. Toate sunt frumoase. M-au impresionat mai ales ștergarele cusute anume de sfintele Paști.

În afară de icoane și tablouri, doamna Maria coase și rochii, cămăși. În deosebi mi-au plăcut rochiile, de diferite culori pe care le îmbracă la biserică, nunți, cumătrii, hramuri sau alte ceremonii religioase sau familiare. Toate sunt deosebite și îți atrag atenția prin frumusețea și măiestria cu care au fost cusute. Are și mașină de cusut de care se folosește atunci când are nevoie.

Mi-a mărturisit că multe din aceste lucruri le coase în Italia unde și-a găsit de lucru de vreo 3 ani și ceva. Îngrijind de bătrânele de aici, coase tot timpul, astfel îi mai trece și dorul de casă, de cei dragi, de sat. Reparațiile făcute în ultma vreme au fost și sunt costisitoare, de aceea a fost nevoită să plece la câștig peste hotare.

Am mai descoperit în camerele deja frumos reparate și aranjate copaci decorativi tot făcute de mâinile ei harnice. Cândva a mai vândut câte ceva din cele făcute de ea, acum le face mai mult pentru sine și pentru membri familiei.

Mie nu-mi rămâne decât să-i doresc meșteriței Maria Vatamanescu din Pătrăuții de Jos, succese, răbdare, sănătate și același optimism de care a dat dovadă întotdeauna.

—————————–

Eleonora SCHIPOR

Pătrăuţii de Jos, Ucraina

11 mai, 2018

Eleonora SCHIPOR: Sosirea verii

Sosirea verii

A venit şi dulcea vară,

Am ieşit la câmp afară,

Plaiurile colindând,

Totul în jur admirând.

De sus cobor spre ape

Oi de munte să se-adape,

Dintre fagi se desluşesc

Vers de fluier ciobănesc.

Freamăt de pădure verde,

Blând auzul ni-l dezmierde,

Iar pe creanga unui nuc

Cântă cu plăcere un cuc.

Ce frumos e câmpu-n floare

Cu cer albastru-nvelitoare,

Brazii, clătinaţi de vânt

Lin adie a dulce cânt.

—————————-

Eleonora SCHIPOR

Pătrăiții de Jos, Ucraina

8 mai, 2018

Eleonora SCHIPOR: ,,Eroii sunt memoria vie a istoriei noastre”

Anual elevii de la CIE Cupca, îndrumați de bunii lor dascăli, comemorează ziua memoriei și înțelegerii, dar și ziua Victoriei.

În cabinete, pe culuoarele școlii, în incinta bibliotecii și a muzeului local se amenajează expoziții de cărți, ziare, reviste, pliante, fotografii, desene, aplicații dedicate acestor evenimente ce trebuie să le cunoască tânăra generație. În muzeul nostru istoric este o mapă cu felurite materiale dedicate celor care au participat, au ajutat frontului, au fost fie participanți, veterani, sau copii ai foștilor combatanți. La lecțiile memoriei elevii privesc filme documentare și concerte de comemorare ce au loc în aceste zile.

În anii precedenți le felicitam pe două dintre fostele participante ale celui de-al doilea război mondial din satul Cupca, veteranele muncii pedagogice, fostele profesoare Elizaveta Bogdaniuc și Zinaida Poleanschaia. Cu părere de rău deja de doi ani ambele au trecut în eternitate, așa că acum le pomenim la careul școlar, comemorând memoria lor cu un moment de reculegere, apoi aprindem câte o lumânare în capelița aflată lângă biserica satului.

Cu buchete de flori membri comitetului școlăresc merg și la mormântul fostei profesoare Zinaida Poleanschaia, invitați fiind de fiica acesteia, d-na Tatiana Poleanschaia. Tot aici, o pomenim simbolic și pe cealaltă fostă profesoară a acestei școli Elizaveta Bogdaniuc, care-și odihnește somnul de veci în cimitirul satului Pătrăuții de Jos, fostă deportată și reabilitată. Ambele au fost surori medicale în vremea războiului.

La rugămintea noastră, dar și a rudelor celor două veterane sunt pomenite și la slujba de la biserică din preajma acestor zile.

Memoria lor, a tuturor celor ce s-au jertfit pe câmpurile de luptă, s-au aflat în spatele frontului, dar și a celor ce au avut de suferit fiind deportați, judecați fără vină, împușcați la Fântâna Albă, ce nu s-au întors din Siberia și Kazastan, trebuie să rămână vie pentru noi și generațiile viitoare.

—————————————-

Eleonora SCHIPOR,

pedagog-organizatoare la CIE Cupca

8 mai, 2018

Eleonora SCHIPOR: Scriitoarea Olga Kobâleanska înveșmântată în nemurire

Sărbătoarea a fost prilejuită de jubileul scriitoarei, pământenei noastre Olga Kobâleanska. Anul acesta se împlinesc 155 de ani de la nașterea scriitoarei și 45 de ani de la înființarea muzeului, aflat chiar în casa în care a locuit o vreme domnia sa.

Este prima din ciclul de manifestări literar-culturale ce vor avea loc în acest an în raionul Hliboca, în orașul Cernăuți, la Gura Humorului (România) și în alte părți unde a locuit și a activat pe parcursul vieții Olga Kobâleanska.

Această primă activitate de amploare a fost organizată de secția de cultură a raionului Hliboca în frunte cu șefa ei doamna Elena Repina, dar și cu sprijinul ARS și Consiliul raional Hliboca, cât și a comunității teritoriale unite Hliboca. Și-au adus contribuția și departamentul de cultură a regiunii Cernăuți în frunte cu doamna Vira Kitaigorodska.

Au fost invitați toți laureații Premiului raional și regional «Olga Kobâleanska» din diferiți ani, scriitori, ziariști, oameni de artă, profesori, elevi din raion. N-au lipsit profesorii și elevii școlii din Dimca, săteni și oaspeți din diferite părți.

Mai întâi a fost prezentat un concert bilingv, unde și-au dat concursul lucrătorii sferei culturale, au interpretat câteva cântece grupa vocală a căminului cultural, au fost înscenate câteva fragmente din operele scriitoarei, în special din povestirea «Pământ», pe care Olga Kobâleanska a scris-o chiar la Dimca. Chiar și doamna Olga Kobâleanska a fost prezentă cu măreția-i și ținuta demnă în haine conform vremii în care a locuit, fiind înterpretată de o artistă.

În fața bustului scriitoarei aflat în curtea casei-muzeu ce îi poartă numele au vorbit mai mulți invitați, printre care Deputatul român în parlamentul Ucrainei d. Grigore Timiș, directorul casei-muzeu d. Ianoș Dan, șefi ai structurilor mai sus numite, poeți, ziariști, activiști. S-au citit și versuri dedicate celebrei doamne care a înveșmântat satul Dimca în nemurire.

Cei prezenți au depus coroane și buchete de flori le bustul scriitoarei.

Cel mai impresionant moment al acestei activități a fost sădirea livezii cu meri de către toți laureații premiului «Olga Kobâleanska», activiști și șefi ale diferitor structuri, chiar în livada casei unde a locuit scriitoarea.

Am sădit un puet de măr împreună cu activista și directoarea editurii «Bukrek» din Cernăuți, doamna Darina Tuz. De acum vom avea ambele un măr în livada din Dimca, unde cândva a locuit și a scris Olga Kobâleanska. Același lucru au făcut toți colegii noștri de breaslă, români și ucraineni, care în felul acesta au înveșmântat în memorie încă odată numele doamnei ce a proslăvit prin opera și activitatea sa Bucovina pe meridianele lumii.

Suita de manifestări va continua pe tot parcursul acestui an.

———————–

Eleonora Schipor,

profesoară, Laureată a Premiului «Olga Kobâleanska» la nominația «Literatura artistică»

Eleonora SCHIPOR: Lecțiile tinerilor specialiști

Anual tinerii specialiști din școlile noastre susțin lecții deschise, fiecare la obiectul lui.

La CIE Cupca sunt două tinere profesoare care se stăruie să facă față numeroaselor cerințe ce stau în fața profesorilor la etapa actuală. Doamna Lilia Sucevean, profesoară de biologie lucrează deja al 3-lea an la școala noastră. Ea susține deja a doua oară o lecție de acest gen. În anul curent tânăra profesoară a susținut o lecție deschisă integrată la biologie și geografie în clasa a 6-ea cu tema «Biosfera». Doamna profesoară a folosit metodice clasice și moderne – manualul, lectura, întrebări și răspunsuri, fișe, hartă, mijloace tehnice, mass-media. La lecție s-a făcut legătura și cu literatura, arta, cultura… Profesoara s-a prezentat foarte bine, elevii au fost activi, iar lecția a fost interesantă.

Cea de-a doua profesoară este tânăra specialistă de limba engleză la CIE Cupca Adelina Plevan, care lucrează în școala noastră abia primul an. Ea a prezentat o lecție de limba engleză în clasa a 3-ea, având ca temă «Casa, apartamentul». Elevii au fost activi, au răspuns la întrebări, au tradus cuvinte din engleză în română și în ucraineană, s-au folosit metode moderne, fiind folosit notbookul, gimnastica cu elemente de cântec și poezie, completarea fișelor prin desene și cuvinte etc.

Le mulțumim ambelor tinere specialiste pentru munca și stăruința depusă și le dorim succese în continuare.

Sperăm că elevii vor învăța lecțiile, vor face carte în pofida tuturor problemelor zilei de azi, iar părinții îi vor susține și ne vor înțelege.

————————

Eleonora SCHIPOR,

profesoară superioară la CIE Cupca

Eleonora SCHIPOR: Cernobyl – durerea, tragedia și amarul unui popor

Anual comemorăm ziua tragediei de la Cernobyl. Anul acesta se împlinesc 32 de ani de la catastrofa ce a zguduit întreaga lume. Îi comemorăm pe toți cei ce au căzut jertfă acelei tragedii, cât și pe cei care au participat la lichidarea consecințelor ei.

La CIE Cupca am organizat mai multe expoziții cu ziare, cărți, reviste, fotografii ce conțin materiale despre acel eveniment tragic. Câțiva elevi, membri ai comitetului școlăresc, au recitat câteva versuri despre Cernobyl, publicate în ziarele noastre. Elevii claselor mari au privit un film documentar despre urmările acestei tragedii.

Cu buchețele de flori, luminițe și candeluțe mici elevii din diferite clase au comemorat amintirea tuturor celor ce și-au pierdut viața în vremea, dar și pe urma tragediei nucleare. Am depus flori, am aprins lumânări, am păstrat momente de reculegere lângă cele două morminte aflate alături de capelița înălțată de săteni în memoria victimelor staliniste. În capeliță s-au aprins lumânări și s-au rostit rugăciuni pentru sufletele celor trecuți prea devreme în altă lume.

Activ s-au încadrat în organizarea acestor măsuri comemorative membri comitetului școlăresc și membri cercului de «Tinerii muzeografi» de la CIE Cupca.

——————————-

Eleonora SCHIPOR,

pedagog-organizatoare la CIE Cupca

26 aprilie, 2018

*Nota mea: Un gând pios pentru vărul meu col. Radu Teodorescu plecat mai târziu…Doi dintre frații Teodorescu din Corcești s-au luptat cu flăcările pentru a salva suflete. Radu și Lazăr Teodorescu…Recunoștință veșnică!

M.G.