La mulți ani! Urări primite din Cupca/Ucraina

Colectivul pedagogic al CIE Cupca, elevii, personalul tehnic, membri comitetului școlăresc, membri cenaclului literar „Lămâița”, a cercului „Tineri muzeografi” felicită cu prilejul frumoaselor sărbători de iarnă: Crăciunul, Anul Nou, sfântul Vasile, Iordanul, sfântul Ioan Botezătorul, revista „Logos și Agape”, revista care pe parcursul unui an a publicat zeci de materiale despre satul Cupca, învățământul, cultura, tradițiile acestei frumoase localități de pe Valea Siretului. Sincere mulțumiri directoarei acestei reviste, inimoasei doamne Mariana Gurza din Timișoara, a cărei rădăcini pe linie maternă sunt anume de aici, din această frumoasă localitate bucovineană.

Vă dorim stimată doamnă multă sănătate, fericire, speranță, pace, liniște sufletească și un an plin de realizări și speranțe frumoase.

La mulți ani!

Cu stimă și respect din partea noastră.

––––––––

A consemnat,

Eleonora SCHIPOR

Cupca, Bucovina de Nord/Ucraina

25 decembrie, 2018

Eleonora SCHIPOR: IN MEMORIAM Maria MOTRESCU

La acest 28 octombrie ar fi împlinit frumoasa vârstă de 80 de ani. Doar câteva luni nu i-au ajuns până la acest deosebit jubileu. L-ar fi sărbătorit cu copiii și nepoții, cu toate rudele dragi din Crasna ei natală, dar și cu noi toți: cei care am cunoscut-o, am apreciat-o, am stimat-o mult.

Maria Motrescu-Popescu, a fost cu adevărat fiica comunei Crasna. Ca și vestiții ei frați – poetul și ziaristul Ilie Motrescu, profesorii, autorii de cărți și activștii Ștefan și Nicolae Motrescu, care au dus Crasna pe meridianele lumii, doamna Maria și-a iubit baștina. A trăit, a muncit, a creat acolo într-o casă frumoasă de la poalele Carpaților. A avut o viață nu prea ușoară, așa a fost destinul tuturor Motreștilor, dar a știut să le învingă pe toate, să rămână mândră, demnă, puternică, ageră, curajoasă…

Am cunoscut-o personal pe la începutul anilor 2000, când am început să scriu despre poetul Ilie Motrescu, fratele ei, de fapt al lor, iubit. Ne-am întâlnit la comemorarea Poetului-martir în incinta ziarului „Zorile Bucovinei”. De atunci, s-a legat între noi o prietenie ce a durat până în acest an 2018, când a plecat pe neașteptate pe un alt tărâm. De acolo de sus, alături de bunii și dragii ei frați: Vasile, Ilie, Ștefan, George, Nicolae, veghează asupra noastră a tuturor celor ce am cunoscut-o și am stimat-o mult pentru vrednicie, cinste, dreptate, hărnicie, adevăr, credință, bunătate…

Frații ei Ștefan și Nicolae, care au făcut multe lucruri frumoase pentru Crasna lor natală, au plecat și ei înainte de vreme pe drumul neîntoarcerii. Rămăsese draga lor soră Maria să ducă mai departe în lume cea ce n-au dovedit să facă ei. Și ea a dus. Cu dragoste, durere, pentru pierderea lor irecuperabilă, cu responsabilitate, cu mândrie de neam, baștină, grai, credință. Motreștii toți au ținut cu sfințenie la aceste mari valori spirituale ale neamului nostru.

A scris și publicat câte ceva prin ziarele românești din regiune. Am îndemnat-o să le adune între copertele unei cărți. Am ajutat-o să scoată de sub tipar cartea „Între vis și realitate”. Versuri, proză, scrisorile tatălui Ion, ce a murit dus de regimul totalitar la canalul Belomor, către mama, amintirile unor săteni ce au suferit de pe urma teroarei roșii, câteva relatări despre viața familiei Motrescu, altele despre munca ei în școală. Am mai adăugat și câteva materiale dedicate ei, felicitări, mai multe fotografii. Cartea, apărută acum 10 ani se bucură de mare apreciere și azi în rândurile cititorilor.

În afară de grijile de familie, a crescut și educat împreună cu soțul Dumitru (trecut și el la Domnul cu vreo 7 ani în urmă), doi copii, care la rândul lor i-au bucurat cu 6 nepoți, a purtat și grija copiilor sătenilor, fiind zeci de ani învățătoare la clasele primare, având mai târziu și ore de limba maternă.

Toată viața a iubit și promovat folclorul autentic, a organizat cercuri folclorice în școală, dar și în sat, dansuri, cântece. Personal, a jucat chiar și în piese de teatru, a participat la câteva filmări. Se bucura mult că a putut organiza în școală și un cenaclu literar „Ilie Motrescu”. Nemaivorbind de participarea activă a elevilor săi la toate cele 5 ediții ale Festivalului regional „Ilie Motrescu”, dar și la toate comemorările, prezentările de carte, întâlnirile dedicate poetului Ilie Motrescu, dar și celorlalți frați ce au proslăvit prin scrierile și faptele lor demne Crasna dragă, care de-a lungul anilor au fost organizate în diferite sate din Nordul Bucovinei, la Cernăuți, dar și în Basarabia, România. Despre toate aceste evenimente de mare importanță s-au scris și publicat multe materiale în presa periodică, iar unele au fost tipărite și în cărțile mele proprii sau ale altor autori.

Doamna Maria Motrescu a fost o bună prietenă a noastră a pătrăucenilor. Nu odată la inițiativa mea proprie, dar susținută cu multă amabilitate de lucrătorii sferei culturale, dar și de câțiva buni activiști ai satului, a fost oaspetele nostru drag. A mai fost prezentă și în alte biblioteci din raion, din satul Prisăcăreni, raionul Hliboca, ș.a.

Marea ei dorință a fost ca să ducă la capăt cartea despre folclorul crăsnean, începută de fratele Nicolae. La 10 ani de la trecerea sa în neființă, a reușit acest lucru, ajutată fiind de câțiva oameni de bună credință. Deși la lansarea ei n-a putut fi prezentă din motive de sănătate, mi-a mărturisit chiar în seara zilei când fusesem la lansarea acestei cărți la gimnaziul din Crasna, că are o mare bucurie că a reușit să scoată cartea fratelui. Peste o săptămână a plecat subit pe un alt tărâm, dar cu inima împăcată, că și-a văzut visul împlinit.

Am comemorat-o la Salonul de carte românească ce a avut loc la începutul acestui octombrie în incinta bibliotecii pătrăucene, în prezența câtorva personalități din România, dar și din întreaga regiune.

Recent s-a vorbit despre această carte a regretatului profesor Nicolae Motrescu, dar și despre contribuția adusă de sora lui Maria Motrescu, la apariția ei. Despre acest eveniment a vorbit la actuala Conferință de la Suceava dedicată celor 80 de ani ai Societății scriitorilor bucovineni, ziaristul și poetul Nicolae Șapcă, redactorul-șef al ziarului „Monitorul de Hliboca”, responsabilul principal de apariția cărții respective.

O prietenie strânsă i-a legat pe toți Motreștii de bucureșteanul „îndrăgostit de Bucovina” cum l-am numit chiar eu personal cu mai mulți ani în urmă, întru-n ziar, Laurențiu Dragomir, lucrător la AP Protecția Patrimoniului din București. Omul care a cunoscut-o și stimat-o mult pe Maria Motrescu, ca și pe ceilalți Motrești, de altfel, care a scos de sub tipar monografia comunei Crasna, a publicat o carte despre Ilie Motrescu, a editat o vreme revista „Crasna”, și care îmi spunea că, citez „… Am pierdut un om, ca bunica mea. Puteam vorbi despre orice cu ea…”

… Acum, la Crasna vin doar amintirile. Amintirea despre unica soră, la cei doi frați ce i-au mai rămas, cel mai mare la Crasna – Constantin (Tatinuț) și cel mai mic Grigore în Basarabia. Dar și la copiii și nepoții pe care i-a iubit, i-a crescut cu drag, i-a educat, la toate rudele, ce probabil, își vor aminti azi de ea, în mod deosebit. Amintirea vine și la noi toți, cei care am cunoscut-o, am prietenit cu ea, am susținut-o și înțeles-o. O amintire frumoasă pe care vom păstra în suflet toată viața.

———————————-

Prof. Eleonora SCHIPOR,

Bucovina de Nord/Ucraina

28 octombrie, 2018

P.S. Propunem atenției cititorilor câteva poezii dedicate copiilor scrise de Maria Motrescu-Popescu, publicate în cartea sa „Între vis și realitate”

***

Poezii pentru copii

Continue reading „Eleonora SCHIPOR: IN MEMORIAM Maria MOTRESCU” →

Eleonora SCHIPOR: Steluța hliboceană – 2018

Una dintre cele mai bune eleve de la CIE Cupca, președinta comitetului școlăresc Marta Belici, elevă în clasa a X-a „A”, a participat și în acest an la tradiționalul concurs „Steluța hliboceană”.

Marta a participat la categoria mare (au fost trei categorii – mică, mijlocie și mare).

Participanții au susținut trei probe: recital, vocal și dans. Ea a recitat o poezie în limba ucraineană, a interpretat un cântec popular românesc, iar la proba de dans de asemenea a dansat un dans românesc, însoțită de grupul de dansatoare din clasele a X-a „A” și „B”.

La toate trei probe a obținut rezultate bune, clasându-se astfel pe locul II în raion.

A avut bineînțeles și costumația respectivă la toate cele trei probe.

Sincere mulțumiri aducem părinților Maria și Vasile pentru grija, susținerea de care au dat dovadă, prin procurarea costumației respective etc.

De asemenea aducem mulțumiri profesorilor care au ajutat-o în pregătirea pentru concurs. Profesoarei de limba și literatura ucraineană Alina A. Tarâța, profesoarei de limba și literatura română, dirigintei de clasă Lucica V. Dușceac, direcției CIE Cupca.

Vom menționa faptul că Marta Belici, dar și colegele ei participă adesea la felurite ceremonii festive: festivaluri, sărbători tradiționale, întâlniri importante. Toamna aceasta a participat împreună cu prietena și colega ei de clasă Elena Bicer la deschiderea Filialei ASCIOR-Cernăuți, au interpretat două cântece în frumoase costume naționale românești. Ambele au devenit și cele mai tinere membre ale noii filiale creștine.

Felicitări, Marta! La mai mult și la mai mare! Mari succese pe viitor.

———————————-

Prof. Eleonora SCHIPOR,

Cupca, Bucovina de Nord/Ucraina

24 octombrie, 2018

Eleonora SCHIPOR: Conferința ASCIOR-Buzău ne-a unit pe toți

Iată că am ajuns la Buzău. Înainte de asta fusesem la Conferința de la Suceava dedicată celor 80 de ani ai Societății Scriitorilor bucovineni, ce s-a desfășurat în sala mare a bibliotecii județene „I. Gh. Sbiera”. Am venit la invitația directorului acestei prestigioase instituții culturale d. Gabriel Cărăbuș. De fapt au venit mulți reprezentanți ai Societăților românești din regiunea Cernăuți.

În după amiaza acelei zile împreună cu doamna Maria Ștefureac, bibliotecară-șefă a bibliotecii din satul Pătrăuții de Jos am plecat cu trenul spre Buzău. Deși a avut întârziere din cauza unei neprevăzute defecțiuni, la gara feroviară ne așteptau domnul Nicolae Mușat cu șoferul unei mașini și cu încă un domn care sosise la Conferință de la Covasna.

Am fost conduse la hotelul „Pietroasa” cel mai bun hotel al orașuluiu, având condiții foarte bune pentru cazare.

Conferința a început a doua zi în piața centrală a orașului, în fața primăriei. S-au adunat cei care veniseră primii. O scurtă alocuțiune a rostit d. Nicolae Mușat, președintele fondator al Asociației ASCIOR, dar și arhimandritul Andrei Caramalău, exarhul mănăstirilor din Basarabia.

În Sala consiliului județean Buzău au debutat lucrările primei conferințe a ASCIOR-ULUI cu o scurtă cuvântare a domnului președinte N. Mușat. Dar și cu binecuvântarea preotului pr. Dr Mihai Milea, a pr. prof. dc. Aurelian Damian și a Arhimandritului Andrei Caramalău din Basarabia.

De asemenea printre membri Prezidiului lucrărilor Conferinței s-au aflat și au rostit alocuțiuni d. Ambasador de la București Mihail Florescu, d. dr. Ștefan Sofronovici, președintele filialei ASCIOR-Chișinău, și doamna ec. dr. Angelica Stănciuloiu, director integrare europeană ASCIOR.

Rând pe rând vorbitorii, oameni de aleasă cultură, inteligență, amabilitate, au vorbit pe scenă despre importanța unei asemenea activități, a scurtei, dar deja fructuoasei activități ASCIOR, despre cele 8 filiale deschise și care activează deja: Tulcea, Mizil, București, Timișoara din România, cât și Cernăuți, Soroca, Orhei, Chișinău din afara granițelor.

Am cunoscut astfel scriitori, ziariști, profesori, juriști, economiști, doctori, ingineri, tehnicieni, antreprenori, activiști atât în cadrul Asociației ASCIOR, cât și din alte Asociații, Reuniuni, Societăți, grupuri etc. Unii dintre ei au recitat sau citit versuri proprii, au venit cu mari emoții. Astfel i-am cunoscut pe inimoasa doamnă Diana Ciugureanu-Zlatan, vicepreședinta ASCIOR-Chișinău, președinta Uniunii Scriitorilor de Limbă română de la Chișinău din care fac și eu parte, le-am revăzut și admirat pe minunatele doamne care au fost la Cernăuți, Angelica Stănciuloiu și Olga Grigorov, ultima fiind și președinta filialei Tulcea, care a sosit însoțită și de vicepreședintele acestei filiale, scriitorul Tănase Carașca, care ne-a donat și câteva cărți. Am primit două cărți de la d. Marius Vlăsceanu, președintele ASCIOR-Mizil, l-am ascultat pe teoloigul Mihai Nagy Attila, un domn secui de naționalitate, care s-a trecut la credința creștin-ortodoxă, pe doamna Paulina Georgescu, secretar general ASCIOR, pe inimoasa doamnă Floarea Damian, vicepreședintă ASCIOR și mulți alții. N-a putut fi prezent din motive obiective, președintele filialei ASCIOR-Cernăuți tânărul Vladimir Acatrini, exact în aceste zile este la sesiunea de la Kiev, susține doctoratul. În fața celor prezenți am vorbit eu personal și în prima și în a doua zi, am dăruit celor prezenți cărți proprii, iar copiilor reviste „Făgurel” editate sub egida Ligii tineretului român din Cernăuți, condus de jurnalistul Vitalie Zâgrea, cât și ziarul „Concordia”, unde doamna Doina Bojescu, redactor-șef al acestei publicații, secretara filialei ASCIOR-Cernăuți, a publicat un frumos articol despre deschiderea acestei filiale la Cernăuți.

Nu puteau să lipsească de la o asemenea sărbătoare și formații sau artiști care ne-au umplut sufletul de bucurie prin evoluările lor. Au cântat, au recitat, ne-au adus bucurie tuturor. A cântat eleva Maria Trandafir, Mizil, a recitat elevul Negoiță Mario, liceul de Arte Buzău, grupul vocal folcloric „Slănicul” condus de profesorul Ion Zota din comuna Lopătari, județul Buzău, grupul vocal folcloric „Sirețelul” din regiunea Cernăuți, condus de profesorul Gh. Stratulat, a susținut un microrecital Diana Hristisean, vicepreședinta ASCIOR-Chișinău, ca spre fine să ne cânte și să ne încânte cu vocea sa, dar și cu discipolii pe care-i instruiește, talentata doamnă Ofelia-Florica Haranguș, interpretă de muzică populară din Buzău. Momente de adevărată dragoste de neam, tradiții, cultură ne-au dăruit acești copii, dar și cei maturi care-i instruiesc.

Organizatorii au avut grijă ca prin intermediul unor firme din Buzău, prin tragere la sorți, să li se ofere copiilor și adulților câteva premii și bonuri în valoare de 200-250 lei.

A doua zi în sala amfiteatru a muzeului județean Buzău s-au luat unele hotărâri și s-a adoptat rezoluția primei conferințe a Asociației ASCIOR, au mai fost luări de cuvânt, evoluări artistice. Ne-au mai încântat auzul cu instrumentele lor muzicale profesorul și instrumentistul Traian Popescu cu discipolii săi.

Astfel s-a desfășurat (am expus doar foarte pe scurt) prima Conferință Națională pentru Civilizație Creștină, ASCIOR-2018, „Uniți prin credință”.

Nemaivorbind de revistele „Orizonturile bucuriei” care ne-au fost înmânate, de brevetele de participare, iar vorbitorilor și Medalia jubiliară a Asociației respective.

În după amiaza celei de a doua zi am fost conduse, cele două doamne din regiunea Cernăuți într-o excursie nemaipomenit de frumoasă. Am văzut un fenomen unic în Europa Vulcanii noroioși, dar și sculpturile din piatră de la Măgura, am vizitat și ne-am închinat la mănăstirea Ciolanu, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Datorăm acest lucru artistei Ofelia Florica Haranguș și soțului ei, domnului Marian Rădulescu, cărora le suntem din suflet recunoscătoare.

Sincere mulțumiri aducem domnului Laurențiu Dragomir de la App Protecția Patrimoniului din București pentru că avut grijă de procurarea biletelor de călătorie tren. Personal îi aduc cele mai sincere mulțumiri poetei creștine din Timișoara d. Mariana Gurza, datorită căreia am făcut cunoștință cu domnul Nicolae Mușat, cu doamna Diana Ciugureanu, iar cunoștința noastră a dat rezultate bune. Avem o Filială ASCIOR la Cernăuți, am devenit membră a USLR din Moldova, am publicații în mai multe reviste și almanahuri din România. Dumnezeu s-o binecuvânteze pentru acest gest de adevărată omenie și spiritualitate românească.

Acum la final, aș vrea să-i mulțumesc încă odată, deși se pare că o să-i fiu totdeauna recunoscătoare, minunatului om, dc. inginer Nicolae Mușat pentru munca enormă depusă, pentru efortul deosebit, pentru omenia, atenția, grija, curajul, amabilitatea, înțelegerea de care a dat și dă dovadă. Fie ca Bunul Dumnezeu și Sfânta Fecioară Maria să-i răsplătească înaltele sale calități omenești acum și întotdeauna.

Doamne ajută să ne mai întâlnim, să putem organiza împreună asemenea activități necesare și binevenite.

———————————-

Eleonora SCHIPOR,

profesoară superioară, prim-vecepreședinta filialei ASCIOR-Cernăuți, membră a Uniunii Bibliotecarilor bucovineni, a USLR, a Uniunii jurnaliștilor din Ucraina

23 octombrie, 2018

Eleonora SCHIPOR: Sărbătoarea de căpătâi a lui Brumărel

Luna octombrie vine în viaţa noastră cu o sărbătoare de neuitat, o sărbătoare tradiţională ziua Învăţătorului.

„Învăţătorule!” îl numeau cu drag şi evlavie ucenicii pe Mântuitorul lumii. Nu-i spuneau nici Maria Ta, nici Luminate Împărate, nici altfel, ci simplu, frumos, cinstit „Învăţătorule”!

De-a lungul secolelor, deceniilor, anilor, munca grea şi nobilă a Învăţătorului a fost comparată cu cea a fântânarului, a cioplitorului, a grădinarului, a semănătorului, a cultivatorului. Căci învaţătorul şi sapă, şi sădeşte, şi seamănă, şi cultivă sufleteşte în inimile discipolilor calităţile bune, dragostea, de carte, de muncă, cinste, omenie, dreptate, credinţă…

Viaţa fiecăruia dintre noi a fost, este, sau va fi legat de şcoală. Inginer, cosmonaut, doctor, ministru, oricine şi oriunde n-ai ajunge, drumul spre culmi porneşte de pe băncile şcolii.

Tocmai de aceea nu trebuie nicicând uitată şcoala şi cei care muncesc în ea.

Fie ca toamna, anotimpul împlinirilor belşugului, frumosului să se asocieze în inimile tuturor cu sărbătoarea de căpătâi a lui Brumărel – Ziua Învăţătorului.

Iar fiecare dascăl şcolar – fost, actual, viitor să aibă parte de sănătate, răbdare, tărie de caracter, bunătate şi înţelepciune, de elevi ascultători şi părinţi înţelegători, de mai multă fericire, bunăstare materială şi morală, sărbători în viaţă şi buchete de flori pe masă, salarii pe măsura muncii depuse şi o mai mare atenţie şi stimă din partea celor din jur.

Toate crizantemele acestei toamne de aur să-şi scuture petalele în calea d-voastră dragi şi scumpi învăţători.

La mulţi, mulţi, buni, fericiţi şi bogaţi ani, stimaţi pedagogi de ieri, de azi, dintotdeauna!

———————————-

Prof. Eleonora SCHIPOR,

Colectivul pedagogic al CIE Cupca împreună cu elevii clasei a XI-a

Bucovina de Nord / Ucraina

8 octombrie, 2018

Eleonora SCHIPOR: Salonul de carte românească la Pătrăuții de Jos

După ca am asistat la mai multe asemenea Saloane de carte, fie la Crasna, Ropcea, Pătrăuții de Sus, Cernăuți, Herța, iată că de această dată am poposit chiar în satul meu de baștină, la Pătrăuții de Jos.

Acest început de octombrie a fost gazda unei adevărate sărbători literare prilejuite de sosirea oaspeților de la Suceava. Ne-au onorat cu prezența lor domnii Gabriel Cărăbuș, directorul bibliotecii județene „I. Gh. Sbiera” din Suceava, Doina Cernica, ziaristă, scriitoare, publicistă, Ciprian Bojescu, publicist, scriitor, copământeanul nostru, originar din satul Iordănești, r-nul Hliboca.

Din partea bibliotecarilor din Bucovina au fost prezenți d-na Maria Dovgani, locțiitoarea directorului bibliotecii științifice regionale „M. Ivasiuk”, Elena Mihai, directioarea Sistemului Centralizat al bibliotecilor din raionul Herța, directoarea Sistemului centralizat al bibliotecilor din raionul Storojineț Ivona Lughina, cu reprezentanta BucPresuluu Elena Amariei, bibliotecari din satele vecine, primarul satului Pătrăuții de Jos d. Gheorghe Fedorean, profesori, lucrători din sfera culturii, elevi.

Salonul a început cu un moment tradițional și anume înmânarea unui colac frumos împletit pe un ștergar brodat oaspeților din România. După cântecul „Bine ați venit la noi” interpretat de Daniela Grumeza, elevă a școlii medii, a urmat o scurtă incursiune în istoria bibliotecii pătrăucene pregătită de doamna Maria Ștefureac, șefa bibliotecii centrale, pe care o conduce de câteva decenii la rând. A continuat domnul primar Gheorrghe Fedorean cu o prezentare generală a satului, oamenilor de vază și evenimentelor importante.

În continuare moderatoarea evenimentului Natalia Balan, conducătoare artistică a căminului cultural local a prezentat cele două secțiuni ale Salonului de carte. Ca cititoare cu un mare stagiu, dar și ca activistă pe tărâmul cultural mi s-a încredințat misiunea de a prezenta cărțile despre sat și oamenii lui. Avem tocmai 14 cărți: una despre polonezii din cătunul Arșița, autoare Helena Krasovska din s, Panca, r-nul Storojineț, monografia baștinii intitulată „Pătrăuții pe Siret”, autor-savantul Ilie Popescu, enciclopedia folclorică a satului prezenată pe scurt chiar de autorul ei, profesorul, etnograful, folcloristul Valeriu Zmoșu, și o carte despre satul natal și oamenii săi a cărei autoare este profesoara-pensionară Viorica Pițu. Alte zece cărți despre sat și oamenii deosebiți îmi aparțin chiar mie. Ca fiică a satului și cetățeană de Onoare sunt mândră de faptul că am putut face ceva pentru satul meu de baștină.

Câteva eleve ale școlii locale au recitat versuri despre sat. Unul dintre ele aparține d. Larisa Chedic, directoarea căminului cultural local.

Partea a doua a fost dedicată unei personalități de pe Valea Siretului, profesoarei, activistei, scriitoarei Maria Motrescu-Popescu, sora poetului-martir Ilie Motrescu, care le finele acestei luni ar fi împlinit frumoasa vârstă de 80 de ani. Ne-a părăsit, trecând spre tărâmul veșniciei doar cu trei luni și ceva în urmă. Am vorbit despre ea ca om, activistă, scriitoare, făcând referințe și la carrea pe care i-am ajutat s-o scoată de sub tipar cu câțiva ani în urmă „Între vis și realitate”. A fost o bună prietenă a noastră, fiind oaspetele bibliotecii pătrăucene nu o singură dată. Am păstrat cu toții și un moment de reculegere în memoria ei luminoasă.

Despre ambele compartimente a fost amenajată cu multă grijă o expoziție de cărți, ziare, reviste, buclete, pregătită cu mare grijă de șefa bibliotecii doamna Maria Ștefureac, ajutată și de subsemnata.

În partea a doua a întâlnirii noastre li s-a oferit cuvântul oaspeților de la Suceava. Domnul Gabriel Cărăbuș făcând referințe la importanța unor asemenea Saloane prin satele regiunii, la colaborarea fructuoasă cu biblioteca regională, a mai donat bibliotecii noastre și întreaga colecție a cărților sciitorului francez Jules Verne în traducere românească. Doamna Doina Cernica s-a referit la impoirtanța lecturii, a cărților, aducând în dar celor două biblioteci, dar și câtorva persoane particulare câteva cărți în limba română. La rândul său dl. Ciprian Bojescu, care are până în prezent 4 cărți, toate dedicate baștinii sale Iordănești și Bucovinei la care ține atât de mult, a povestit cum a scris, a publicat și ce planuri de viitor mai are mai ales pentru anul viitor când va fi și jubiliar.

Am avut o surpriză pentru el, dăruindu-i ziarele românești unde am publicat câteva materiale despre noua carte ce a apărut de curând „E vremea amintirilor”. De asemenea i-am cadonat și un exemplar al Antologiei literare apărută tot în acest an sub egida Asociației creștine ASCIOR, condusă de dl. Nicolae Mușat din Buzău. Filiala acestei Asociații a fost deschisă de curând la Cernăuți, iar subsemnata este vicepreședinta ei. În această Antologie i-am prezentat o carte apărută anul trecut „Cu dragoste de pământ românesc”. Încă un exemplar al acestei prestigioase apariții editoriale l-am donat bibliotecii locale deoarece am acolo și un material despre biblioteca pătrăuceană. Cred că această colaborare a mea cu Asociația ASCIOR va continua. Deocamdată îi mulțumesc și pe această cale vrednicei doamne scriitoare din Timișoara Mariana Gurza care a avut grijă ca publicațiile mele să apară în Antologia susnumită.

Au mai luat cuvântul doamnele Maria Dovgani, Elena Mihai, Ivona Lughina, profesoara de limbă maternă de la școala locală Elena Burla, directoarea căminului cultural Larisa Chedic ș.a.

La fine, doamna bibliotecară șefă Maria Ștefureac le-a mulțumit tuturor pentru prezență, participare activă și i-a poftit să poposească ori de câte ori vor dori la biblioteca noastră.

———————————-

Prof. Eleonora SCHIPOR,

membră a Uniunii Scriitorilor Români, cetățeană de Onoare a satului Pătrăuții de Jos, membră a Societății bibliotecarilor Bucovineni

Bucovina de Nord / Ucraina

4 octombrie, 2018

Eleonora SCHIPOR: Simpozion Pitești, 2018

Am participat anul acesta pentru prima dată la un eveniment deosebit. E vorba de cel de-al XVIII-lea Simpozion Internațional despre „Experimentul Pitești – Reeducarea prin tortură”, organizat de Fundația Culturală MEMORIA – filiala Argeș (România).

Din partea regiunii Cernăuți am participat patru persoane, membri ai Societății regionale GOLGOTA, și anume: savantul Ilie Popescu, președintele Societății date, profesoara Eleonora Schipor, vicepreședinte, Larisa Popescu-Chedic, directoarea căminului cultural din Pătrăuții de Jos și Natalia Bălan, conducătoare artistică a instituției culturale pătrăucene, ambele membre ale Prezidiului Societății „Golgota”.

Am venit toți patru la invitația prof.univ.dr.ing. Ilie Popa, organizatorul și inițiatorul acestui Simpozion.

La deschiderea oficială, ce a avut loc în sala mare a primăriei Pitești a fost prezent, ca invitat de onoare d. Mihai Gribincea, Ambasadorul Republicii Moldova la București. Un mesaj de salut a transmis și fostul președinte al României Emil Constantinescu.

După deschiderea oficială, mesajele de salut din partea oficialităților Consiliului orășenesc și județean, expunerile și lansările de carte, a avut loc o vizită la Memorialul Închisoarea Pitești-Grupul monumental și la expoziția Experimentul Pitești, slujba de pomenire a martirilor.

În prima zi a Simpozionului a avut loc și prima secțiune comună unde s-au ținut discursuri interesante. A doua zi au avut loc concomitent două secțiuni, prima având ca tematică „Experimentul Pitești, metode și aspecte de represiune”, iar a doua cu tematica „Alte forme și aspecte de represiune din perioada dictaturii comuniste”. La aceasta din urmă a pregătit un referat și d. Ilie Popescu din Cernăuți, cu tema „Calvarul copiilor români din Nordul Bucovinei în Gulagurile regimului totalitar sovietic”. Facem aici o paranteză și vom menționa că dl.doctor în filologie Ilie Popescu, copil fiind a gustat din plin amarul deportărilor împreună cu familia sa.

Comunicări la fel de importante, amintiri și revocări pline de durere am auzit de la mulți participanți ai Simpozionului din România, Basarabia, alte țări .

Impresionant a fost concertul Eveniment JAZZ „Spiritul Piteștilor” la Sala filarmonicii din Pitești susținut de formația TRESOAS TRIO din Suedia, care aflând de crimele regimului comunist și de torturile din închisorile comuniste, din traducerile în limba engleză făcute de câțiva români ce au trăit în afara granițelor, printre care se numără și Paul Celan, au rămas uimiți și impresionați de rezistența, dragostea de neam, credință, Patrie și onoare a martirilor din închisorile comuniste. Au pus pe note muzicale câteva melodii de-a dreptul sfâșietoare, ajutați fiind și de actorul Gabriel Gheorghe, care de a recitat versuri dedicate deținuților politici.

Versuri despre teroarea comunistă din vremurile de restriște prin care au trecut atât românii din România, dar și din Basarabia, Bucovina, ținutul Herța a mai recitat și actorul Sandu Cupcea din Basarabia, dar și alți autori. Am avut și o seară literară la care și-au dat concursul, recitând versuri și proză, dar și discuții pe teme literare, soții Dinu și Despina Grigorescu din București, Marius Bratosin din Vâlcea, Doru Olenici din Rădăuți, subsemnata și alții, toți participanți la Simpozion.

La finele lucrărilor simpozionului din Pitești au avut loc masa rotundă și lansări de carte: Pitești după Pitești, efecte ale regimurilor dictatoriale comuniste avându-i ca moderatori pe d. Ilie Popa, Univer. Pitești; Ilie Popescu, Univer. Cernăuți; Mihai Tașcă, Inst. de Studiul Arhivelor, Chișinău.

În ultima zi a Simpozionului am avut o excursie de documentare tematică la Muzeul național de Istorie, București, după care ne-am luat rămas bun.

Am revenit la baștină cu impresii de neuitat, având deja invitația pentru anul viitor de la d. Ilie Popa, căruia îi mulțumim frumos pentru donația de carte, amabilitatea și bunăvoința, grija ce ne-a purtat-o în permanență. Credem că vom reveni și la edițiile viitoare pentru a cunoaște mai bine toate aceste triste evenimente, pe care nu avem dreptul să le uităm. Ținem să aducem mulțumiri Comitetului Științific, Comitetului de organizare locală, Secretariatului simpozionului, tuturor participanților.

Un cuvânt aparte de mulțumire aducem noi, nord-bucovinenii, bucureșteanului, autor al câtorva cărți de valoare despre Bucovina noastră, un bun prieten al vestiților Motrești de la Crasna (marea majoritate trecuți deja în eternitate) neobositului domn Laurențiu Dragomir, specialist în muzeografie, pentru grija ce ne-a purtat-o în privința călătoriei noastre (bilete de călătorie, cazare în București etc). Dumnezeu să-i dăruiască tot binele Pământului.

*În foto: Delegația din Nordul Bucovinei la lucrările Simpozionului de la Pitești; În scurtul timp liber la o plimbare prin oraș; La muzeul de istorie din București; Împreună cu dl. Laurențiu Dragomir la o cafea în București

———————————-

Eleonora SCHIPOR,

Bucovina de Nord / Ucraina

3 octombrie, 2018

Eleonora SCHIPOR: Vremea amintirilor

Vremea amintirilor se pare că a început să bată la poarta vieții domnului Ciprian Bojescu din Suceava. Dacă anul trecut i-am prezentat pe paginile ziarelor noastre cartea «Cu dragoste de pământ românesc», iată că la scurt timp domnia sa ne mai vine cu o carte cu un titlu semnificativ vârstei și drumurilor vieții. Noul volum de amintiri frumoase, dar se pare că și nostalgice, cu un titlu semnificativ «Vremea amintirilor», l-am primit în dar de la autor la tradiționala sărbătoare «Limba noastră cea română», ce are loc în fiecare an la începutul toamnei la Cernăuți.

A văzut lumina tiparului în acest an, la Suceava, la editura «Accent Print». Conține circa 134 de pagini, este împărțită în 4 capitole, având mai multe fotografii și imagini, unele color.

Dacă pe prima copertă a cărții vedem frumoasa biserică de la Iordănești, satul de baștină al autorului, atunci pe a doua copertă vom găsi fotografia sa color, iar sub fotografie avem și titlul cărților tipărite până în prezent: «File din istoria satului Iordănești», 2013, în colaborare cu Dumitru Covalciuc și Nicolae Șapcă; «Rătăcind prin Bucovina» – pagini de jurnal, 2015; «Cu dragoste de pământ românesc», 2016.

«Vremea amintirilor» este așadar cea dea 4-a carte a autorului sucevean. În «Сuvânt înainte» semnat de inginerul Constantin Hlușneac, vom putea lua cunoștință cu prezentarea pe scurt a cărții, date din biografia autorului și o pоezie dedicată domniei sale chiar de semnatarul prefaței, Constantin Hlușceac.

Primul, din cele 4 capitole se numește «Tablete care nu au văzut lumina tiparului». Prima tabletă este dedicată memoriei colonelului George Galan, un vrednic român din București, ce era prezent adeseori la manifestările noastre culturale, la Cernăuți. Personal îl țin minte când a participat și la comemorearea poetului martir Ilie Motrescu din Crasna, cu ani în urmă. Tablete le dedică autorul și prietenilor săi cernăuțeni-bucovineni: Mircea Lutic, Ilie Popescu, Octavian Voronca, Dorin Ștefaneli (stabilit cu traiul la Târgu Mureș) și alții.Vom mai găsi la acest capitol și alți oameni de diferite profesii; medici, profesori, ingineri, dar și familii întregi de oameni gospodari, pe care autorul i-a cunoscut, a avut și are contacte și legături. De asemenea sunt și întâmplări din viață, comemorări, impresii din excursii etc.

Partea a doua a cărții de față cuprinde câteva tablete apărute deja în presă. Fie în cotidianul «Crai nou», în almanahul «Țara fagilor» sau în altă parte. Despre familii de refugiați, despre oameni cunoscuți, transporturile sucevene de odinioară (аutorul a lucrat mai mulți ani în domeniul transportuliui auto din Suceava), despre evenimente importante, vom lua cunoștință în acest capitol. Avem aici un interviu al autorului cărții cu binecunoscuta ziaristă bucovineană Doina Bojescu, redactor șef al ziarului «Cоncordia», un articol dedicat prietenului său Arcadie Opaiț, un reportaj dedicat memoriei celui care a fost tot unul din prietenii săi de la Cernăuți Dumitru Covalciuc, ziarist, publicist, cercetătot istoric, folclorist. Vom găsi la acest capitol și numele altui prieten al său, poetul, traducătorul Ion Cozmei, trecut și el prea degrabă în lumea celor drepți. Cea ce m-a impresionat cel mai mult la acest capitol este materialul de la paginile 74-75 intitulat «Cu gândul la poetul Ilie Motrescu». (Este titlul uneia dintre cărțile mele dedicate marelui poet al plaiurilor carpatine). Domnul Ciprian Bojescu menționează faptul că la scrierea acestul articol l-au ajutat două profesoare din Nordul Bucovinei – Eleonora Schipor din Pătrăuții de Jos și Mariana Levytschi din Crasna. Citează cele relatate de mine despre Ilie Motrescu și cele relatate de doamna Mariana desрre fratele poetului, profesorul și publicistul, poetul, animatorul vieții culturale din Crasna Ștefan Motrescu. (Reamintesc cititorilor că despre Ștefan Motrescu și zbuciumata-i viață am scos deasemenea de sub tipar cartea «Un fizician cu suflet de poet», la un an de la trecerea sa în neființă, în 2004). Îi mulțumesc autorului, publicistului sucevean că a inclus acest articol în cartea sa.

Partea a 3-ea cuprinde o serie de legende din zona Vatra Dornei în alcătuirea lui Gheorghe Vicol, în proză și versuri.

Al patrulea și ultimul capitol din recent apăruta carte este dedicat fotografiilor: oameni de vază, locuri importante, momente de la diferite întâlniri, conferințe, sărbători naționale etc. Sunt și câteva imagini de la Paris, capitală europeană vizitată de autor și soția sa. Acolo locuiește unul din fii lor.

Ultima copertă găzduiește o poezie a lui Gh. Vicol «Bătrânul pădurar».

Felicitări autorului Ciprian Bojescu, originar din satul bucovinean Iordănești. Pentru dragostea ce o poartă de-a lungul deceniilor pentru baștina dragă, tot astfel cum o face și artista Maria Iliuț din Crasna, stabilită de mulți ani la Chișinău, dar mai ales poeta și publicista Mariana Gurza, născută în România din părinți bucovineni, iar pe lângă ei mulți alții. Dorul de baștină predomină în scrierile lor, în cântecele lor, în sufletele lor frumoase. Dumnezeu să vă ajute dragi bucovineni, oriunde vă aflați pe acest pământ.

Domnului Ciprian Bojescu îi mulțumim frumos, îi dorim succese și îl așteptăm cu noi cărți și articole de valoare. Doamne ajută!

———————————-

Eleonora SCHIPOR,

Bucovina de Nord / Ucraina

9 septembrie, 2018

Eleonora SCHIPOR: La Cernăuți a fost deschisă o nouă filială ASCIOR

E vorba de filiala ASCIOR a Asociației pentru Civilizația Ortodoxă. Evenementul a avut loc pe 7 septembrie la sediul Societății pentru cultură românească «M. Eminescu» din Cernăuți.

În ajunul acestei zile delegația ASCIOR a poposit în străvechiul oraș de pe Prut, dovedind în scurtul răgaz să viziteze câteva locuri importante din ținut. Din componența delegației române au făcut parte ing. Nicolae Mușat (Buzău) președintele fondator al Asociației, Ec. Dr. Angelica Stănciuloiu (București), direcrtor cu integrarea ASCIOR, poeta Olga Grigorov (Tulcea), președinta filialei ASCIOR-Tulcea, prof. Univ. Dr. Constantin-Mihail Popescu (București), vicepreședinte ASCIOR. În afară de doamna Angelica Stănciuloiu, ceilalți trei delegați au venit pentru prima oară în Nordul Bucovinei și în orașul Cernăuți.

Cu amabilitatea lor caracteristică bucovinenii i-au întâmpinat cu pâine pe un prosop brodat, dăruit de două dintre cele mai bune eleve de la CIE Cupca Marta Belici și Elena Bicer. Tot ele au interpretat pentru toți cei prezenți în sală două frumoase cântece a capella Pentru ea și Eminescu, fiind îmbrăcate în frumoase costume naționale specifice zonei respective.

După prezentările de rigoare făcute de domnul președinte al Asociației ASCIOR Nicolae Mușat, fiecare dintre membri delegației române a rostit un scurt cuvânt de salut pentru cei din sală. Domnul Nicolae Mușat ne-a povestit pe scurt depre rolul și menirea acestei Asociații în viața tuturor românilor, care promovează valorile noastre spirituale, credința ortodoxă, civilizația creștină, cultura, literatura, dar și toleranța, bunătatea, înțelegerea, stima și dragostea oamenilor în societate. Tot domnia sa ne-a prezentat cărțile, revistele care ne-au fost aduse și dăruite, fapt pentru care îi mulțumim frumos. A fost prezentat tuturor noul președinte fondator al filialei ASCIOR-Cernăuți, d. Vladimir Acatrini, istoric doctorand, președintele Societății Bibliotecarilor bucovineni. Lui i s-au înmânat atributele filialei respective. Primvicepreședintă a noii filiale a devenit subsemnata.

Din partea dlui Mușat am primit pachetul cu antologiile ASCIOR-2017, literatură și teologie-sociologie. Grație inimoasei poete creștine din Timișoara Mariana Gurza, în antologia-literatură au apărut mai multe publicații de ale mele, câteva poezii, având și scurte date biografice, însoțite de o fotografie. Sincere mulțumiri stimată doamnă Mariana pentru îndemnul și susținerea acordată. Vrednicul domn Nicolae Mușat i-a îndemnat pe toți doritorii, de a trimite materiale – versuri, proză, articole publicistice pentru viitoarea ediție a acestei antologii. La rândul nostru și noi bucovinenii am dăruit cărți și ziare pentru biblioteca Asociației. Domnul doctor în filologie Ilie Popescu, autor a mai multor cărți, a dăruit o carte proprie despre calvarul familiei sale, care a gustat din amarul deportăților staliniste. Personal am donat mai multe cărți proprii pentru biblioteca ASCIOR, personal pentru membrii delegației, dar și pentru doamna Diana Ciugureanu de la Chișinău, președinta USELR.

Vorbitorii bucovineni, printre care s-au numărat, dr. docent Ilie Popescu, președintele Societății regionale «Golgota», Doina Bojescu – redactor-șef al ziarului «Concordia», ziaristă, poetă, pictoriță, Vasile Bâcu – președintele Societății de cultură românească «Mihai Eminescu», redactor-șef al «Gazetei de Herța», poet, ziarist, Elena Calancea – profesoară, interpretă de muzică populară, Octavian Voronca – profesor de matematică, membru al Prezidiului societății «M. Eminescu», Sergiu Barbuță – colaborator al ziarului «Libertatea Cuvântului», Dumitru Fedorcea – fost combatant al luptelor din Afganistan, membru al Prezidiului Societății regionale «Golgota», activist cultural, Rodica Zegrea – biblotecară-șefă la bibloteca sătească din satul Prisăcăreni, raionul Hliboca, membră a mai multor cenacluri literare din ținut, poetă. (Domnia sa a citit și o poezie proprie dedicată anotіmpului «Toamna»), Natalia Balan – conducătoare artistică la căminul cultural din Pătrăuții de Jos și alții, s-au referit la importanța acestei noi filiale pentru Bucovina noastră. Credem că fiecare dintre cei prezenți în sală, de altfel toți deveniți și membri ai noii filiale, vor contribui nemijlocit la valorificarea și promovarea valorilor creștine propuse de Asociația ASCIOR din România.

Au fost aleși și primii 9 membri ai Prezidiului noii filiale ASCIOR-Cernăuți. Aceștia sunt: Vladimir Acatrini – Președinte; Eleonora Schipor – primvicepreședintă; Sergiu Barbuță – vicepreședinte; Doina Bojescu – secretară, Dumitru Fedorcea, Ilie Popescu, Larisa Popescu-Chedic, Natalia Balan, Elena Calancea, Rodica Zegrea – membri ai Prezidiului.

Spre amintire ne-am făcut mai multe poze, apoi am gustat din bucatele tradiționale bucovinene pregătite de harnicele doamne de la Pătrăuții de Jos.

Delegația din România a plecat spre orașul Soroca din Moldova, urmând ca în câteva zile să fie deschise încă câteva filiale în republica Moldova.

I-am petrecut cu nostalgie, căci ne-a părut rău să ne despărțim, sunt niște oameni minunați și ne pare bine că au reușit să deschidă în acest an deosebit o filială ASCIOR la Cernăuți. Îi mai așteptăm la noi, am primit deja invitații și din partea lor pentru a participa, dar și a colabora atât cu revistele ce sunt scoase de sub tipar de asociație, cât și la viitoarele conferințe. Sperăm că activitatea noastră va fi fructuoasă. Întru-n ceas bun și Doamne ajută!

Aici aș fi vrut să închei, dar nu pot până nu aduc sincere mulțumiri la toți participanții la deschiderea noii filiale ASCIOR, în special domnilor Vladimir Acatrini și Dumitru Fedorcea, și în deosebi grupului format din activiștii satului Pătrăuții de Jos în frunte cu domnul primar Gheorghe Fedorean, care ne susține și este alături de noi la toate manifestările culturale ale satului, dar și a întregii Bucovine, acolo unde sunt implicați pătrăucenii. M-au însoțit în această zi deosebită lucrătoarele din sfera culturii satului – Maria Ștefureac – bibliotecară-șefă, Larisa Popescu-Chedic – directoarea căminului cultural, Natalia Balan – conducătoarea artistică, Maria Drozdic – soră medicală, Constantin Schipor – sportiv amator, activist al satului. Vă mulțumesc din suflet și sper că vom fi alături încă mulți ani înainte pentru a face multe lucruri bune pentru satul natal, baștina dragă.

Încă o filială și-a început activitatea. Doamne ajută!

——––––––

Eleonora Schipor, profesoară superioară, membră a Uniunii Jurnaliștilor din Ucraina, membră a USELR, vicepreședinta Societății regionale Golgota, primvicepreședinta filialei ASCIOR-Cernăuți, laureată a premiului literar Olga Kobâleanska, cetățeană de onoare a satului Pătrăuții de Jos

Pătrăuții de Jos, Bucovina de Nord/Ucraina

8 septembrie 2018

Eleonora SCHIPOR: Un nou an școlar și-a luat startul

Vara-i undeva departe,

Pe potecile verzii.

Azi te întorci din nou la carte –

Doar e prima zi…

Cândva recitam aceste versuri când eram și noi elevi. Anii au trecut, dar poezia a rămas actuală până azi.

…Un nou an școlar și-a luat startul în toate școlile din Ucraina. Începutul lui septembrie este deosebit pentru elevi, profesori, părinți, dar și pentru toți acei a căror viață este legată de școală.

A început un nou an școlar la CIE Cupca. El a fost binecuvântat de preotul bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, tânărul Ilie Cuciurean. Directoarea școlii, doamna Maria Lazurca, a rostit un cuvânt de felicitare, apoi a înmânat o serie de diplome celor mai buni elevi care au obținut rezultate deosebite la învățătură în anul trecut de învățământ, dar și pentru participare la olimpiadele raionale și regionale, la diferite concursuri, festivaluri etc. Pentru prima dată au fost oferite diplome cu mențiune din partea direcției școlii elevilor care s-au evidențiat în mod deosebit, obținând cele mai bune rezultate la învățătură la categoriile diferite de vârstă.

Adevărata surpriză a sărbătorii a fost apariția unei noi clase. Însoțiți de părinți, având emoții, buchete de flori, au pășit pragul școlii micuții clasei I-a. Sub conducerea învățătoarei Mariana Opaeț ei au recitat primele poezii și au cântat primele cântece în postura de elevi. Absolvenții clasei a XI i-au condus de mânuță în clasa lor, iar de la elevii clasei a II-a au primit în dar tradiționala Cheiță a Cunoștințelor. Acești micuți vor studia după un nou program. Clasa lor este o adevărată împărăție de basm, dotată cu multe lucruri folositoare pentru adaptarea lor în noul mediu. Aducem mulțumiri pentru buna pregătire a sălii de clasă de tip nou secției raionale de învățământ Hliboca, părinților, direcției școlii, învățătoarei Mariana Opaeț. Să le ajute bunul Dumnezeu în toate!

Prima lecție din acest an de învățământ a debutat cu succes. În majoritatea claselor la această lecție au asistat și părinții. Înainte vor fi zeci și sute de lecții, mai ușoare, mai grele, recreații, lucrări, teste, retrăiri, griji, bucurii… așa e viața de elev. Părinții și dascălii le vom fi alături.

Sperăm că vom avea parte de un an bun. Ne vom bucura de susținere și încredere din partea părinților, dar și a celor demnitari de care depinde soarta școlii. Întru-n ceas bun!

—————————————

Eleonora SCHIPOR,

profesoară superioară la CIE Cupca, Bucovina de Nord / Ucraina

4 septembrie, 2018