Haihui
Prășesc din matca albinelor de mai
cioburi de cărăbusi uitați
prin mofturi la Susai,
muntele acela și zgomotul lui
ca un leș de adormire vacantă, îmi curge
prin vene Vinerea Mare
cu crucile la poarta pomenilor,
duc noaptea imbălsămarilor cu îngeri
în Minele străpuns
de mătragune,
prin ziua nopții dintre bălți
tu, te legeni în leagănul udării cu mirese
și toată agheasma din vinul roșu
de la agapa spânzuratilor de lună
se face fântână într-un mire viclean…
5 august 2019
Întrebări din exil…
exilul este o formă de a trăi închis intr-o
libertate cu care nu știi ce să faci.
de ce plânge salcia la mal
și nu la cingătoarea unui dac?
florile de lumină înfloresc doar după
urechea orbului…
cum să faci vântul morilor din soare
să scoată mălaiul pâinii dospite
in călcâiul pietrei din ciutura
flămândului?
ca să treci puntea dintre două ape
cu ochi,
trebuie să aflii snoavele pădurii.
unde se ascunde ciocârlia încercărilor
de a cânta pământul ospețelor cu
melci mamut?
acolo unde răsare iarbă nouă
un mort a înviat!
pot oare oamenii să-și împrumute aripile
ce le visară atunci când s-au născut?
la malul pustiu să nu-ți pui crucea ochiului
de la spate, mai lesne fă-te una
cu apa și rastignește-te pe oglinda
ei.
5 august 2019
Travestiri
După amiezile mele sparg semințe
de ambrozie la o masă cu tăcerea
scaunului de w.c-eu,
gravidă cu băiatul străzilor întortocheate
ora își face programare la ginecologul
sfertului de ceas ce sună pe masa
impiegaților de sevraje butaforice,
apucă-ma de talpă
când deasupra ta iti număr stelele
din jurnalul de noapte,
poate așa cerul nostru infirm de îngeri
ne va face un lanț pe glezna vorbitoare
a cuvântului cu nimb,
stiți , acasă la mine îndoiala nimicului
umblă în halatul de baie al vecinului
ce locuiește la mansardă,
intre mine și el este un ascensor
care seamănă leit cu portmoneul
aurolacilor ce dorm în vagoane
de clasa întâi,
pe trotuarul de vizavi cu spitalul de nebuni
gurile de canalizare
ziua în amiaza mare, poartă frac și pălărie
ca la un concert de la ateneul
minunilor de joi,
atâta miros de rahat și politică de șanț
că până când si galoșii bunicului
au nevoie de o resetare și ochelari de
șireturi reflectorizante,
foarte lungă după amiaza asta!…
5 august 2019
Încoronare
Din două păsări
pot să-mi fac mâini cu pene pe spinare
și bucăți din cerul lor sub ochi
pleoape albastre
de însingurare,
din colțuri de ziduri din aer
pisici negre îmi fac,
să-mi dau pasul înapoi când oi trece
infrigurarea tălpilor în lumea celor
drepți de orizontalul gravitației
de mine,
eu sunt sperietorul negrului din amănunte
astrale,
la marginea unor tăceri în kimonouri
carmin,
o procesiune din corola copacilor
luminii, aprinde făclii pe coama
cailor albi,
junii pădurilor ies la cosit de potcoave
din iarbă și eu printre ei nevăzut,
gol pușcă de tot ce e-mprejur
port coroana unui fulger pe două capete
inrămate în abstinența pământului.
6 august 2019
Frânturi
Pe marginea prăpastiei
dintre mine și mâinele pierdut în spațiul
ancorării,
stă o entitate cu aripi deschise
pe toată viața mea,
o aud vorbind fragmentat în axiome
pătrate, cu capul în piept pare o
dimineață neterminată bându-și cerul
zborul pleșuv și foamea de piatră,
în grâul netreierat de la Petru încoace
greierii sufletului meu
s-au făcut fiecare cât un cal Troian,
lumina din spice greoaie îi apară
de umbra trecerii în van,
când plouă mă simt un copil secvențial
scăldat în iordanul cerului ce-mi
stă pe obraji,
mă ascund apoi în raci de plută
năvod îmi simt cuvântul atârnat în
lotca pescarului ataman,
între nuferii albi ai sărutului din ape
zăresc din nou entitatea cu aripi
tot mai ridicate,
peste himera neînceputului meu…
6 august 2019
Bucurii
Mă bucur cu tine într-un singur chip
cel al cerului văzut între două
visări cu miros de migdale,
insăși tupilatul sărutului tău
in amalgamul zorilor
e un zbor de promenadă în bucuria
unui nou început în lanuri de lavandă
in ierni polare cu iz de vară,
pe marginea ciuturii la fântâna
dintre zi și seară,
noi doi suntem pictori de bucurii
pe graffiti în iedera zidului unde
sălășluiesc copilării vernale,
două meridiane Greenwich la început
de numărătoare a lumii în prag de
dumnezeire, arta zborului în alb,
coapse de înger solar citind din cartea morții
in ora trezirii,
mă bucur cu tine in clipa asta înflorită
din trapul unui mânz ce-nvață alfabetul
văilor cu brazi,
o, ce bucurie când cu toate acestea
imi cazi un puf de păpădie în palma inimii
dăruite ție de mărțișor când ne-am legat
de un singur talaz,
mările cu un șnur de roșu în alb !…
7 august 2019
————————–
Simon JACK
Israel
5-7 august 2019