Femeia în toamnă
Femeia,
domnilor,
în toamnă,
n-o mai lăsați sa calce în noroaie!
Femeia ,
domnilor,
in toamnă,
e toată numai poame!
Voi adunați şi nu dați de pomană…
E toată doar o primăvară….
ce râde, cântă şi dezmiardă.
E toată doar o veselie,
Îți arde-n suflet, veşnică făclie.
Femeia,
domnilor,
în toamnă ,
ştie cum să te cheme şi te-deamnă!
Te cheamă să nu calci in păcat ,
te-nedeamnă să nu fii vinovat.
Dacă-ntâlniți femeia-n drum de toamnă,
să ştiți ca sunteți norocoşi.
că Dumnezeu
vă ține-n palmă.
( Şi nu mai fiti cu ele fioroşi!)
Lăsați-o sa vorbească,
să spună cum, ce-o vrea!
-ascunde ea o mare taină –
şi daca-ți tot vorbeşte,
înseamnă că faci şi tu,
parte din ea.
Chiar dacă uneori te ceartă
şi ți se pare că-i nedrept,
femeia mai intâi e mamă!
ea are doua inimi puse-n piept.
Femeia,
domnilor,
în toamnă,
te ia de mână pe furiş,
te ține strâns la ea in palmă,
in piept te pune-n ascunziş.
Când vine o femeie-n toamnă către dumneavostră,
stăpânilor şi domnilor, nu ezitați !
Priviți-o-n ochi, luați-o-n brate,
spuneți-i că-i frumoasă ,
puneți-o repede pe pat!
N-o mai lăsați să calce in noroaie,
pantofii ei de lac îi aranjați!
Făceți-i drumul doar cărări de soare
şi-atunci cu ea,
ca prinții o să stați.
Luați-i din povara ce-o apasă ,
şi mamă, şi nevastă, şi destin!
Iubiți femeia că-i frumoasă,
e chinul …
fără care ….
nu ştim să mai trăim!
Deci,
femeia,
domnilor,
în toamnă,
e tot ce poți să iți doreşti!
Când ai şi tu arginți la tâmple
şi ochii-ți cer alte poveşti.
Te uită lung la barba sură,
te uită c-ai chelit puțin…..
şi vezi femeia asta- n toamnă de e bună ,
şi vezi:
femeia asta-i un festin!
Dar e posibil,
şi se poate,
femeia asta să nu vrea ,
decât cafeaua să şi-o bea pe spate
că- i prea sătulă la vertical să stea.
Femeia,
domnilor,
in toamnă,
e-n drept să facă tot ce vrea!
Cu farmec viața ți-o răstoarnă,
vezi de poți ține pasul
TU,
cu EA!
———————————–
Simina PĂUN-MOISE
3 septembrie, 2018