,,Eu vorbesc de la om la om”
Două evenimente a căror date sunt apropiate determină îndreptarea gîndurilor noastre spre cel care deschide porțile unei noi concepții ziaristice, poetice, teatrale și mai cu seamă ca scriitor și teoretician a unor curente literare precum DADA, Simbolismul, Surrealismul. Aparținînd unei familii de intelectuali ieșeni precum B.Schwartzfeld Moses, ziarist din grupul socialist și A.S.Rodion. Lectura beletristică la modă constau în scrierile lui Ion Neculce, Miron Costin, Dosoftei și Vasile Alecsandri și nu mai puțin aveau răspândire romanele franțuzești.
Deasemeni , intelectualitatea –în mod special tineretul recita versurile poetului idișist GROPER și în aceeași măsură lecturau articolele lui ZISSU-fruntaș al mișcărei sioniste. Atras de ziaristică, își face debutul –fiind încă elev la liceu-la vîrsta de 14 ani, în revista simbolistă a Constanței Hodu ,,REVISTA NOASTRĂ,, apoi ,,VALURI,, și paralel în,,TRIBUNA,, .Dorința de afirmare îl îndemnă să-și expedieze articolele la București unde sunt publicate la ,,Dimineața,,; Revista Critică,,.Aici va semna cu pseudonimul Alecs Vilra. Succeele obținute îl vor determina să-și publice scrierile (proză și versuri) către ziarul ,,CRONICA,, unde publica Tudor Arghezi și preotul Gala Galaction. Dar și aici va avea un nou pseudonim:Eglogă Marin.
Provenind dintr-un cerc de idișiști ai Iașului va traduce din versurile lui H.N.Bialic,S.Frug,Reizen-lucrări care vor apare la ziarele și revistele vremii precum ,,HAȘMONEEA,,. –ziar în limba romînă. Atras de scenele dramatice ale vremii,va frecventa spectacolele Teatrului ieșean și apoi va semna numeroase cronici în ,,RAMPA,, din București. Atras de spectacolul naturii,îl vom găsi mai întâi pe cărările Moldovei, în munții Bicazului, pe volburoasa Bistriță, și poposind prin satele moldovenești. Toate impresiile sale le va publica în cartea sa de reportaje ,,PE DRUMURI DE MUNTE,, .
În acele vremuri își făcea loc printre scriitorii și jurnaliști vremii, curentul literar ,,SIMBOLISMUL,, a căror fruntași erau G.Bacovia,Ion Minulescu, Claudia Milian. Și iată apărându-i atât poezii cît și proză în magazinul ,,PRIVELIȘTI,, cât și în ; ,,CHEMAREA,,-Iași Articolele lui B.Fundoianu apar alături de cele ale maeștrilor condeieri Ilarie VORONCA, Ion CĂLUGĂRU, Sașa PANĂ.
Elevul ieșean devenind student la facultatea de Științe Juridice va aborda în scrierile sale o seamă de subiecte privind drepturile cetățenești precum și o seamă de materiale –proză, reportaje privind starea socială a populației. Ziarele MÎNTUIREA,CUVÎNTUL LIBER îi pun la dispoziție spații tipografice în care –și va publica numeroasele sale puncte de vedere privind societatea romînească a vremii. Cronica literară și dramatică devin subiectele sale preferate. Prin aceste scrieri își exprimă punctul său de vedere privind ,,curentele literare la modă,,.
În 1923 se stabilește definitiv la București împrietenindu-se cu Ilarie Voronca , Ion Călugăru Sașa Pană ,Brunea Fox –scriitori care s-au integrat în curentele literare ale vremii –provenite din Franța.În calitate de cronicar ,articolele sale vor apare atît în paginele ziarului MÎNTUIREA cît și ,,CUVÎNTUL LIBER,, privind romanele autorilor la modă din Romînia și din Franța.
Fiind vorba de ,,simboliști,, B.Fondaine își va exprima părerile în ziarul RAMPA condus de Tudor Teodorescu Braniște- încurajîndu-i pe ,,simboliști,,.În aceeași perioadă va cunoaște pe Lovinescu,fapt care îl determină să colaboreze la ,,SEMĂNĂTORUL,, .O seamă de articole au ca titlu principal,,FERESTRE spre OCCIDENT,,–ele apar în CONTEMPORANULDeasemeni îl vom citi ca autor al lucrărilor ,,IMAGINI,, și ,,CĂRȚI din FRANȚA,,-scrieri prin care se impune drept critic literar .Editura,,SOCEC ,,și Felix Aderca vor sprijinii apariția acestor volume.
Cu toate relațiile din ultimii ani ,aprecierile pentru scrierile sale privind în special ,,literatura franceză ,,deabia în 1923 pleacă la Paris .Viața de boem îl va cuprinde și în prima perioadă a șederii, lăsîndu-se cuprins de o viață romantică .Ceea ce-i va îngreuna existența zilnică. A fost nevoit să se ocupe de probleme care nu aveau nici cînd legătură cu literatura, doar pentru a se putea întreține. Menționez faptul că foștii săi prieteni-colaboratori din Romînia au intervenit pe lîngă Ministerul Culturii din Romănia,obținîndu-i ,în felul acesta o,,bursă,, de întreținere. Tot în Franța va scrie ,,AMINTIRILE unui CANDELABRU,, volumul a apărut și în limba franceză datorită prietenului său ZISSU.
Treptat va face cunoștiință cu actrița ELVIRA POPESCU-o stea a teatrului francez și cunoscîndu-l pe Ilarie Voronca va intra în socitatea romînească de la Paris. În 1925 se alătură curentului surrealist a cărui inișiator a fost Arthur Adamov .Noile sale poeme le va publica în volumul ,,Madam Sonia Delaunay,,.Cunoscîndu-l pe filosoful rus Leon CHESTOV ,cu care se împrietenește ,în viața sa începe o nouă perioadă. Mai întîi va scrie și edita ,,Povestiind despre Leon CHESTOV,,;În 1933 va realiza împreună cu Dimitri Kirsanov pelicula ,,RAPT,, – o adaptare după romanul ,,Separarea raselor,,;în 1936 realizează filmul ,,TARARIVA,,Recunoașterea sa ca filosof -1938- după decesul prietenului Leon Chestov, îi va încorona destinul ,aducîndu-i o glorie de prim ordin. Scrierile sale sunt sub semnul influenței filosofului Chestov .Ele exprimă revolta contra violenței. Subliniez, Benjamin Fondaine n-a obținut cetățenia franceză cu toate că se căsătorise cu Tisaia în 1931 și au locuit pe Roulin. . A fost recrutat în armata franceză, iar de abia în1938 devine cetățean francez.
Din păcate anul 1938 –anul în care trupele germane cuceresc Franța .Anul în care descriminarea rasială își arată colții și în FRANȚA. În martie 1944 este arestat împreună cu sora lui și trimiși în lagărul de la DARSY și mai apoi la AUSCHWUTZ. Soția lui a încercat să-l elibereze pe motivul căsătoriei cu o cetățeană de origine franceză. B.Fondane refuză dorind să fie împreună cu sora lui.
A fost ucis în celula II la sfîrșitul lunii octombrie 1944.
Operele sale se află la,,BIBLIOTECA LITERARĂ Jaques DOUCEL În Editura VERDIEN -2006 va apare o pagină închinată marelui scriitor român-francez BENJAMMIN FUNDOIANU-FONDANE.
—————————–
Dr. Paul LEIBOVICI
Acest scurt articol despre scriitor l-am scris cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la naștere și 75 de ani de la moarte (2 oct.1948)