Lucian Boz l-a cunoscut pe Nicu Steihardt la Paris, unde Lucian Boz se ducea din doi în doi ani să se întâlnească cu colegii de generație, Eugen Ionescu și Emil Cioran, iar într-una din aceste veri s-a nimerit să fie la Paris și Nicu Steinhardt, venit să-l caute pe Emil Cioran. Acesta i l-a recomandat lui Boz pe Steinhardt și cei doi au petrecut clipe frumoase împreună, păstrând apoi legătura prin intermediul scrisorilor.
Culant și atent la viața scriitorului călugărit, Boz îl urmărește cu atenție, trimițându-i mult dorita cafea, pe care Steinardt o savura în mod desosebit și fără de care nu putea trăi. Periodic, punea la poștă câteva pachete mai mici sau mai mari, care produceau atâta bucurie destinatarului. Pentru a le putea ridica de la poșta din București, atunci când el se afla la Rohia, Steinhardt i-a dat adresa unei rude, care făcea serviciul de a sta la coadă la vamă sau pe la serviciile postale din capitală. Ca să intre în posesia lor ceva mai repede, Boz a încercat să le expedieze mai aproape de Rohia, la Tg. Lăpuș, unde Steihardt ar fi avut posibilitatea să le ridice mai repede. Aventura călătoriei pachețelelor de cafea devine uneori de domeniul fanteziei, dar, în ciuda greutăților întâmpinate, cei doi nu renunță la acest mijloc de comunicare, și Boz e demn de admirat pentru perseverența și tenacea sa.
Reproducem aici încă un lot de scrisori care n-a intrat în volumul pregătit de noi, Lucian Boz-scrisori din exil (ed. Dacia, 2001), în ideea că poate vom realiza o nouă ediție din această corespondență.
––––––––––––
Prof.Univ. Dr. Mircea POPA
Cluj-Napoca, 9 februarie 2021
***
SCRISORI:
NICU STEINHARDT – LUCIAN BOZ
- I
GOD BLESS YOU ALL !
Rohia, 1985-1986
Iubite Luciane,
Ție, Corei și fiului tău: cele mai bune urări pentru 1986!
Întru mulți și sănătoși ani!
How are you, my dear chap?
Eu unul: conform cu vârsta!
Cu sinceră, staornică, recunoscătoare
și prietenoasă afecțiune,
Nicu Steinhardt
- II
Iubite Luciane,
București, 28 martie 87
Mulțumesc mult pentru gândul tău cel bun de a-mi trimite niște cafea. Gând mai bun nici că se putea. Până astăzi însă cafeaua nu a sosit. Eu mă aflu acum în Buc/curești?, după o iarnă (lungă și grea) petrecută în Țara Lăpușului. Nici acum nu s-ar putea spune că iarna a trecut. Este probabil să rămân aici până în primele zile ale lunii mai.
Sper să-ți ajungă scrisoarea aceasta înainte de Pesah, pentru care goiul de mine îți adresez cele mai sincere și mai bune urări, atât ție, cât și Corei și fiului tău. Mai e nevoie să-ți spun cât de înduioșat și de bucuros mă aflu constatând fidelitatea prieteniei tale și cât de mișcat de atâta gentilețe?
Cu sănătatea trupească nu am a mă prea lăuda din pricina străvechii mele boli intestinale, cu aceea sufletească însă lucrurile merg simțitor mai bine. Ilustrata ce mi-ai trimis cu prilejul anului nou îmi arată cât de superb e locul unde locuiești. Am pus-o la loc de cinste și o privesc mereu cu mare plăcere.
Mai public din când în când câte un articolaș, rar, și duc o viață foarte retrasă, cum se și cuvine unui venerabil bărbos. Gândurile și urările mele cele mai bune vă însoțesc.
Din toată inima,
al tău,
Nicu
- III
Iubite Luciane,
24 sept. 87
Astăzi, zi de Roș Hașanah, am primit cafeaua! Ce bună șu plăcută surpriză! Ce minunat dar! Mulțumirile mele cele mai sincere și mai prietenești. Nu!, deloc bețiv, dar cafegiu mă recunosc. Sper că înainte de primirea prezentei, îți va fi sosit și plicul meu conținând textul Creangă, Dickens, Proust (un artcolaș)!
Pentru noul an evreiesc, ție, Corei și lui Alan: întru mulți, sănătoși și fericiți ani!
Gentilețea ta și fidelitatea prieteniei mă emoționează.
Sper să mă înapoiez la Rohia în noiembrie. Până atunci mai dau lupta cu neajunsurile celui de-al 3-lea age!
Te rog să dai cea mai deplină crezare a absolutei sincerități, a gratitudinii și afecțiunii mele.
Ever most sincerrely,
faithfully and gratefullu yours,
Nicu
- V
Iubite Lucian,
Rohia, 26-2-88
Mă bucur să știu că volumele trimise ți-au parvenit. Aflarea lor nu a fost ușoară. La noi, după 24 de ore de la aparție, aproape orice carte este – practic vorbind – out of print.
Mi se confirmă din Buc/urești/ primirea coletului cu 400 g. cafea. Cele mai bune și mai sincere mulțumiri. Deoarece însă formalitățile de ridicare a coletelor au fost mult complicate în ultima vreme, ridicarea lor a devenit o treabă grea. Verișoara mea a fost nevoită să stea 4 ore la rând în picioare spre a ridica pachetul. Taxele vamale sunt și ele destul de piperate. Cred de aceea că este mai cuminte să nu-mi mai trimiteți vreun colet. Nici mie, fiind în București, nu-mi va fi la îndemână să fac 4 ore (ori mai mult) de coadă în picioare, la un oficiu poștal situat la marginea orașului. Îți mulțumesc din toată inima pentru prietenia, bunăvoința și gentilețea ta, dar sunt sigur că mă vei înțelege.
Am tot avut necazuri cu sănătatea în ultima vreme: cordul, intestinele și un stupid accident (opăreală de gură) cu urmări dureroase și tare neplăcute. Deh! De-ale vârstei…
Sper că tu te ții mai bine! Încăodată, multe înduioșate mulțumiri, multă statornică și caldă afecțiune și recunoacătoare prietenie.
Al tău,
Nicu
Interesant.