NE-AM DEPĂRTAT DE CELE SFINTE
Bătut cu stele fie-ți drumul și numele-n mărită fală,
Să-l știe toți, ca-n fericire să viețuieși pe-acest pământ,
A tale încă vise toate să se-mplinescă-n pricopseală
Și în bogăt și-n sănătate să-ți fie zilele la rând.
Ferit să-mi fii de cele rele și de necazurile toate
Și boli nicicum să nu te-ajungă în astă viață trecătoare,
Averi să ai doară atâtea cât cea nevoie îți socoate,
Umbrit sub sfânta cea credință, să-ți fie viața stătătoare.
Așa-ngânau bătrâne babe la nou născut venit pe lume,
Descântec bun de viețuire și de-mplinit în astă viață,
Din cărți și ceruri să ne vină cea tăinuită-nțelepciune,
De la cea huma cu strămoșii, virtutea neamului, măreață.
*
Azi nu-i mai bocet, nici descântec, nici vrăji, nici bună dezlegare,
S-a rupt demult calea cu huma și cu divinul din ceresc,
Secatu-mi-a de-acum izvorul ce ne dădea puteri și care
Ne ocrotea de cele rele, c-aveam în noi, dumnezeiesc.
Păgâni, atei și-n îngânfare trăim această viață scurtă,
Nu mai avem în noi cucernic, smerit, curat, bunăcuvință,
Iubire, rugă de iertare și-nchinăciune ne-ntreruptă
La cer, la humă, la hotarul ce încă ne-a ținut în viață.
Nu-i bine că ne-am depărtat de toate și-acum suntem însingurare,
Nu-i bine că de-acum ne credem a fi a toate știutori,
Nu-i bine c-am uitat de Tine, de-nvățătura Ta cea care
Ne-a îndemnat să ținem Calea și nimănui să-i fim datori.
————————————-
Mircea Dorin ISTRATE
Târgu Mureș
1 iunie 2019