Privește cerul ce-ți umple ochi cu imensul senin,
E singurul loc unde te poți pierde-n liniște, visând
Când simți raze aurii de soare care din răsărit vin,
A lor frumusețe și căldură în suflet încet te pătrund.
Privește cerul albastru ce doar cu ochii îl poți atinge,
Visând că ești acolo cu aripi de dor ce-l vor cuprinde
Adevărata iubire din inimă niciodată nu se va stinge,
Sinceritatea cu bucurie în suflet flacăra ți-o va aprinde.
Privește cerul senin iar din simplitatea sentimentelor,
Alege pe cele ce îți aduc în clipele sublime fericirea
Dar nu uită cu ochii minții să privești în adâncul lor,
Deoarece doar așa vei reuși să înțelegi ce-i iubirea.
Privește cerul divin al unui răsărit și sublimul apusului
Și-n paleta de culori gingășia florilor ai să o întâlnești
În aerul proaspăt al pădurii ascultă murmurul izvorului,
Iar cu sufletul curat și iubitor fericit naturii să-i zâmbești.
Privește cerul și-n zare cu drag admiră măreția munților,
Pe crestele înzăpezite doar raze aurii de soare strălucesc
Natura nu greșește niciodată doar schimbă paleta culorilor,
Creează frumosul și face tot ce știe într-un mod firesc.
Privește cerul și înțelege că soarele răsare pentru fiecare,
În măreția lui oferă un divin spectacol cu raze de lumină
Avem bucățica noastră de cer senin pe pământ sub care,
Soarele ne mângâie și ne încălzește sufletul cu-o rază fină.
Privește cerul albastru ce-ți umple ochi cu imensul senin,
Când sufletul obosit de alergătură din viață adesea suspină
Am uitat oare să ne bucurăm de simplitatea clipelor ce vin?
Să ne descoperim pe noi cei care căutăm în toate o vină!
——————————-
Maria HOTEA
4 iunie 2019
Imagine sursă Internet