mâine va fi altceva
mă tem că altceva mai bun
decât ceea ce sunt nu va fi
va fi doar o altă zi de mâine
rostită de buzele tale
sau poate rămasă
pe limbă
încă exist
fără să mă respiri
poți să treci peste ziua de mâine
neobservată
poți să treci
ca o amnezie
care șterge totul
*
a mai trecut un an
un an plin de obstacole
un an în care ne-am îndepărtat unii de alții
ca niște corăbii de țărm
fiecare cu traseul lui
în căutarea sinelui
dar unele n-au mai ieșit din furtună
vii
s-au scufundat
din cauza imunității slabe
am fost un an în care speranța
pentru unii n-a murit
e aprinsă undeva și arde ca o flacără olimpică
mai devreme s-au mai târziu
vom reuși să ne întoarcem din larg
din solitudinea noastră
Lucian Victor Bota