Mărturisire
Nu mă nășteam dacă nu eram ortodox
Aici la umbra luminată a icoanei
Nu aș fi fost biserică de lemn pe coama dealului
și stâncă pe picior de plai
Dacă nu eram creștin get și roman bizantin
Din Trupul Lui veșnică pomenire de ciocârlii și privighetori
Dulce mireasmă de tămâie îmbrățișarea cerului de dor
Dacă nu ma nășteam nu eram ortodox
Stâlp de pridvor fără întrebări la răspunsuri
Fără mirări la exclamări
Cu prescură de altar și vin de mătase roșie am crescut
Și fumuri barbare și focuri trecute s‐au stins popoare aici
în cădelniți chilii
Pentru că ne-am născut ortodocși în calendare
de sfinți și sinaxare
Și noi vedem Ceahlăul ca un falnic Tabor
Și copiii noștri semințe de brazdă bună
Călcată cu sete de dușmani dar crescută
Spice bălaie ce-n țeapă puternic în soare
Pentru cea mai bună pâine coaptă de după iconostase
Împărtășită în veșnice duminici pentru cei care vin
izvoare limpezi de apă vie din care beau cu sete
Cei cu tinerețe fără bătrânețe
Nu ne nășteam dacă nu eram ortodocși
O pădure de brazi și stejari alergând spre Lumină
O mare zguduită de abisurile Cuvântului
Un cuib doar pentru vulturi, o țară dulce
Pentru cei născuți dimpreună, ca frații de cruce
Români ortodocși
–––––––––
Ionuț Țene