Ce clipă picuri inimă,
Pe versul unui răsărit!
Penița ta din ciutură,
Dă apa vieții pe pământ.
Tremuri la gândul întristat,
Aşterni pe foaie șoapta lui
Cu gândul cald şi adorat,
Popasul dorului dintâi.
Creezi frumoasă poezie
Din muza care te încântă,
Înalți spre cer o armonie
Şi pui esență pe lăută.
Eu visez un val de mare,
Tu mă ademeneşti mereu,
Să-not īn clipa-nşelătoare
Ce dă al vieții crud ecou.
Dar unda la mal mă aduce
Pe aripa muzei adorate
Şi din mirajul care-nvinge,
Pe rânduri pune nestemate.
Din rima dulce ca o fragă,
Cu drag iau versul miruit,
O poezia sfântă, dragă
Pentru eternul fericit.
21-02-2018
———————————-
Ioana CONDURARU