Curcubeul de s-ar plimba pe pământ, zilele ar fi colorate, iar sufletul nostru ar pluti în poezie și cânt…
Așteptăm din partea informaticienilor să descopere o lume în care prin apăsarea unui singur buton să ne transformăm în îngeri și porumbei ai păcii universale
Soț și soție în aceeași colivie ciripesc în șoaptă aceeași melodie
De câte feluri omul poate să fie, doar un cugetător o știe. El vede fețele bune și cele rele urcând la peste o mie.
Sunt clipe fericite în viață, când crezi că lumea toată e a ta, să dai doar bici calului și gata, alții călare pe o stea.
Uneori îți vine să faci un act și-ți tragi un glonte în cap.
Lanțurile mi-au închis gurile revoltate de nedreptate.
Nici vremea, nici vremurile, nici leafa, nici lefurile nu sunt pe gustul tuturor
Cândva o știre ajungea de la un capăt la altul al lumii în ani. Acum aceeași, știre se parcurge în secunde. Păcat că uneori nu aduce o veste bună, ci o tragedie.
Am crezut că lumina ochilor are și minte, dar iată-mă-s trădat: orbirea mi-a luat-o înainte.
Umbră din umbră cade din senin pe o lume sumbră.
Nimeni nu depinde de nimeni și toți depind de toți. Aici e buba care macină lumea.
Încrederea a devenit un soi de abur care te învăluie și nu lasă să se vadă caracterul.
Dacă am putea face o curățenie generală în cugete, valurile de mizerii ar scoate nebănuite sunete.
Când surzenia se așază pe conștiință, iubirea îți pierde a sa ființă.
Cu mâinile mânjite de hoție nu poți oferi iubitei o poezie.
Grijile banale ale lumii sunt prioritare în fața ideii celei mai geniale a unui individ anonim.
Omenirea sporește ca număr, dar mai puțin ca spirit și onestitate.
Pe toate drumurile vezi săraci și resturi de mâncare aruncate în saci.
După mutră nu recunoști omul care deține mai multe secrete decât un întreg serviciu secret.
———————
Harry ROSS
Israel
15 februarie 2018