Se anunţă “ninsori”o voce repetitivă
pe toate canalele
să ne punem fermoarul la gură
nod în gât
să strângem bine în noi
gustul de cuşmă al moliilor
câtă apăsare
ne roiește în piept
precum nişte dumicaţi
porniți agale spre şira spinării
urzeala din care suntem făcuţi
ne ascunde oare de lumină
ne tot rotim
mâinile tot caută după viaţă
ne rotim în cădere
necuprinşi
după dragoste
ne suflăm în trupuri
ca-n palme
forfota gâjâită a manipulării
se anunţă ninsori
către speranță
mai facem câte un om de zăpadă
la marginea mării
cu șapcă bolșevică și pipă
tânjind după un ţărm
pe care să ne așezăm coatele
priviri spre turla bisericii
din care fulguie semințe seci
cu ghearele scoase
drept miez.
–––––––––––
Gheorghe ȘERBĂNESCU
30 ianuarie 2019