VIENA – PRIETENIA
Basme sub teiul plângând în flori mirositoare
Au cântat – in nuce – învăluitoare, fermecătoare
Aducând ochii Genarului în ființă
Să iubesc Făt-Frumosul, nemaipomenită ființă
Prietenia pe trepte de biruință
Folclorul în magica biruință
Ca să apară o nouă ființă
În arealul Vienei – veche dorință
Prieteni am găsit apoi
Tasso, Goethe, Camoes, Tolstoi
Turgheniev, Shakespeare, Balzac, Ariosto, Homer
Omul de la Paralela 45 în taină îi cer
Dezvăluirea din Iliada, mister
Iliada, acolo sunt Daci, spune el
Ariosto, Chamberlain, Virgiliu
Dante, Sofocle – au pus sigiliu
De prietenie perenă
Pe dezvoltarea umanității genă
Rousseau, Saint Simon, Racine
Ce e clasicismul mi-au predat în fine
Prietenia adevărată însă
Cu tainele ei rămase nepătrunsă
Mi-a apărut mirobolant în cale
Pe drumul Vienei, paradisiacă împrejurare
Prietenii mei au continuat să se arate
Cu Saint Beuve, Hugo, şi alţii şi în carte
Cu Marcel Proust dormeam pe pernă
Madelena lui o degustam fidelă
Şi prietenia în carne şi oase
Am găsit-o la Baia Mare
Oraş printre oraşe
Trăsătura ei de origine divină
Ca un arbore în furtună mă înclină
Călinescu, Arghezi, Coşbuc
Alexandru cu – Vămile Pustiei – buluc
Au răsturnat în fiinţa mea
Dorinţa de a urma
Scriitorimea
Eminescu, teza de licenţă
La Viena şcolit în evidenţă
Cu familia mea s-a înrudit
Cu Epaminonda Bucevski
Prieten iubit
Unchiul soacrei mele i-a creat
Portrete de faimă în Viena la împărat
Prietenia, liana pe pieptul copacului înalt
Generozitate , satisfacţie mi-a dat
Cu domnul Babiciu
În al periplului oraş lăudat
La Viena – oraş de împărat
Cu Sigmund Freud când faţa am dat
Am plâns, am fremătat neîncetat
La fondul secret al bibliotecii l-am găsit
Prietenul meu de-o viaţă a devenit
M-am împăunat cu sublimarea în artă
E continuarea tezei lui, înaltă
Mi-am pus laurii verzi în cunună
Să trăiesc în taină cu psihanaliza împreună
Teza de doctorat am susţinut-o
Freud la Viena a fost magister , mereu a instruit-o
Literatura toată mondială
Pe el se bazează a fecundităţii plină de valori cală
Pe Liviu Rebreanu l-am găsit
În Freud admirând neostoit
Între scriitorii lumii e ales
Cu dragoste imensă mierea i-am cules
Prietenia am găsi-o apoi
În suflet de ardelean ca într-un muşuroi
De furnici în care munceau
Cei care pe domnul Babiciu îl admirau.
SEARĂ VIENEZĂ
Simţirile se desfăşoară acerb, intens
Terasa le penetrează, cedez
Invitaţiei nocturne în mângâieri
Devoalez intimitatea în ample trăiri
Fascinaţia-ţi debordantă trimite senzaţii
Doritoare miraculous de constelaţii
Energia Kundaliny vine din zeiţa pământului sper
Să mă îmbraci în tine cu ardoare cer
Ochi-ţi de cer picatură a Genarului
Trimit prin degetele-ţi senzaţiile trupului
Cântul intimitaţii magie strecoară
Vibrarea nopţii vieneze în seară.
VIENA
Ondulatorie constructivă magistrală
A regilor familiei Imperială Catedrală
Dunărea o survolează în magie
Prin Sisi melodios vine povestea de iubire
Străzi bordate cu impunătoare clădiri
Unei creaţii omeneşti te închini
Imensitatea parcului înflorat
Sentimentul de admiraţie ţi-l dă neapărat
ÎNDRĂGOSTITA PRINŢESĂ SISI
Prin pădurile verzi, umbroase, tumultoase în sentimente
Prinţesa Sisi iarba verde o calcă îmbraţişată-n aer de argumente
De trăire intensă, ameţitoare, învolburătoare
În braţele iubitului ungur, fierbinţi înconjurătoare
Păsări cu pene colorate minunate
Cântau melodii ca în mândre palate
Simfoniile anotimpului iubirii vibrau
Grieg, Beethoven, Mozart o încântau
Intimitatea ei era fierbinte
Bărbaţii o căutau ca şi înainte
Îndrăgostitul îi sorbea fiinţa
Adierea de vânt tainic le era dorinţa
Maiestuoşii mesteceni fremătau
Ei în braţe aprig se strângeau
Izvorul susura încetişor
Pe frunze arămii plutea un dor
Sentimentele fantastice Sisi le poartă
În promovare, în a Lumii poartă
Energia iubirii călătoreşte ardent
În fiecare suflet de pe mapamond.
–––––––––-
Georgeta BLENDEA
Viena-Brașov
Mai 2018