Florin-Cezar CĂLIN: Lacrima cuvântului…

Lacrima cuvântului…

 

Nimic din ce a fost cândva întreg !

Doar lacrimă-n cuvinte și păcate.

Din care sigur astăzi nu se poate

Ca să mai fac ceva sau să aleg !.

 

Încătușatele din mine sentimente !

Chiar mi-au zâmbit de-a lor eliberare.

Bucățile de gând, care pe care !

Mi se luptau să-ți facă complimente.

Învață-mă să te iubesc mai mult !

Așa cum mama își iubește pruncul.

Cum visul meu se naște chiar din gândul

Că sunt aici ca să-ți opresc tumult.

Gândim la fel, că totul va fi bine !

Dară ne comportăm ca și intruși.

De valurile vieții noastre duși !

În viața asta ce ni-i o rușine.

 

Iubirii vreau să-i fiu eu cărăușul

În viața ta de s-o putea mereu.

– Și să mă bată bunul Dumnezeu !

De n-o să-i fiu de-acum eu chiar căușul.

Bucăți din suflet văd împrăștiate

Și nu știam atunci de unde vin.

A trebuit să stau un pic, să îmi revin

Ca să-nțeleg că de la tine sunt plecate.

Nimic din ce a fost cândva întreg !

Doar lacrimă-n cuvinte și păcate.

Din care sigur astăzi nu se poate

Ca să mai fac ceva sau să aleg !.

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

4 noiembrie 2019

Lasă un răspuns