POMUL IUBIRII
M-am născut din dragostea pământului
Și din răsuflarea caldă-a vântului
Și m-am înălțat pom cu roșii flori
De la pământ până, hăt, la nori.
Strălucesc de frumusețe precum doar macii în lan
Și mă bucur de iubire, ca și voi, an după an.
Sunt de-ncredere străjer astăzi la o mănăstire
Și-n curând o să-i fiu mire.
Sunt roșu-aprins ca și focul
Și-n viață aduc norocul,
Vă-nvăț pe toți ce-i iubirea
Și ce e desăvârșirea.
Sunt un strop ivit din soare,
Anii vi-i fac sărbătoare,
Sunt o bucată de lună,
V-aduc cu drag voia bună,
Sunt grăunte de luceafăr
Doruri în suflet vă scapăr,
Vă privesc din altă țară
Cu iubirea-mi primăvară,
V-o dăruiesc tuturor
Cât prin lume mă strecor
Iar cu-al meu parfum divin
Vă fac traiul mai senin.
Aprinsă îmi e iubirea,
Soață mi-o fi mănăstirea,
Cor de îngeri ne-o cânta,
Să trăiască dragostea!
———————————–
Florentina SAVU
13 septembrie, 2018
Imagine – Sursa internet