Florentina SAVU: Iubito

IUBITO

 

” Tu ai un fel de paradis al tău
în care nu se spun cuvinte” ,
Tu ești tăcere și mi-e greu
Să te ghicesc când ești…cuminte!

 

Din paradisul tău te-aș smulge
Să te aduc în viața mea
Însă prin palme mi te-ai scurge,
Tu-mi ești mister și boală grea…

 

Și…taci pe-acel ponton la mare
Și valurile te izbesc,
Ele vorbesc cu întristare
Pentru-al tău suflet…nelumesc!

 

Privești apus și răsărit
Dar taci…Eu te admir nebun
Și te iubesc la infinit…
Ah, ce păcat! Nu pot să-ți spun!

 

În paradisul tău n-am loc,
Tăcerea ta este totală,
Iubirea mi-e făr’ de noroc,
Trăirea-ți cam…prea ideală!

 

Aș vrea din izolarea ta
Prin acel paradis de dor,
Să te pot smulge și fura
Și vieții-mi să te fac izvor…

 

Iubito, vino către mine,
Eu sunt aici și sunt și viu,
Ți-aș dărui clipe sublime
Și sentimente, nu pustiu!

 

Iar clipele s-ar transforma
Într-un etern desăvârșit
Fiindcă îmi arde inima
Ce-are comori de dăruit!

 

Primește-le, uită-ți trecut
Și uită orice suferință,
Să te ajut sunt pregătit
Și cu răbdări, și cu credință!

––––––––––––

Florentina SAVU

2 august, 2018

 

2 thoughts on “Florentina SAVU: Iubito

Lasă un răspuns