Flavia LAȚCU – TAINA SCRISULUI (156)  – ESEU PENTRU SUFLET

Îmi aşez penelul pe hârtie pentru a vă aşterne o poveste care prin slovele ei să cuprindă câteva idei despre cine sunt. Fiecare om are povestea lui care este unică, pentru că fiecare suflet este unic în această lume.

Flavia Laţcu este numele meu şi anul acesta voi întâmpina 54 de veri frumoase. Am trăit să scriu încă înainte de a mă naşte şi voi trăi în continuare să fac acest lucru până la nemurire…

ÎNCEPUT DE POVESTE… JOCUL

Aşadar eram o adolescentă plină de efervescență, care s-a trezit în urma unei îndrăgosteli serioase că scrie… Erau versuri pline de patos şi esenţa. La început era doar un joc de cuvinte care se rostogoleau în caiete şi încet prindeau contur, o formă destul de armonioasă care mai apoi a devenit o adevărată pasiune. Aşterneam pe hârtie toate stările mele, experienţe, bucurii şi inovaţii, trăiri care prindeau tot mai mult amploare şi care erau urmate de o inspiraţie fără încetare. Timpul trecea şi aceasta pasiune s-a transformat în multe poezii care mai târziu au fost analizate şi studiate de anumite persoane din domeniul cultural, din oraşul unde locuiam pe atunci şi mi-au fost publicate în anumite reviste şi o cărţulie mică de la o editură. Au mai urmat multe astfel de poezii de, suflet, pe care le reciteam la anumite cenacluri, sau evenimente susţinute cu anumite ocazii…

Între timp s-au adunat multe materiale însă viaţa a luat o altă direcţie… iar aceste mii de slove au rămas undeva bine ascunse cu gândul că odată poate cineva le va acorda justa lor valoare. Începusem să scriu şi proză, anumite materiale, puteam să scriu neîncetat pentru prieteni, cunoştinţe… Eram solicitată mereu, pe considerentul că, scriu foarte frumos!

Am participat şi la câteva olimpiade de româna în anii adolescenţei, iar această pasiune şi dragoste atât de mare pentru scris, s-a amplificat treptat, însă în următoarele etape din viaţa mea, s-au aşezat alte priorităţi şi aceasta dragă îndeletnicire undeva într-un anumit punct s-a estompat, cu toate simţeam această artă, a scrisului, ca pe un dar şi îl înţelegeam foarte bine, ştiam că face parte din mine. Ea a revenit apoi peste ani când acest DAR a prins din nou esenţa şi s-a dorit să fie readus la lumina atât de frumos şi bogat.

MENTORI… ATRACŢIA PENTRU LITERATURĂ

Nu pot să spun că am avut anumiţi mentori… însă au existat anumite persoane în viaţa mea care m-au impulsionat foarte frumos. Unul dintre ei este mama mea, care în anii tinereţii scria şi ea, slove de poveste, poezii cu mare cu mare înflăcărare şi mi-a transmis un impuls şi o motivaţie profunde să construiesc ceva cu acest talent… apoi există o doamnă profesoară de română în liceu care mă îndrăgea foarte mult şi mi-a susţinut mereu această artă în talentul de a scrie. Îmi spunea mereu: „Deţii o comoara acolo în sufletul tău, las-o să fie descoperită…”. Apoi îmi plăcea foarte mult poezia. Modelul meu era întotdeauna Eminescu, Labiș, Nichita Stănescu… Îmi plăcea să citesc foarte mult, literatură şi tot ce cuprindea categoria de poezii.

După câţiva ani am reuşit să aştern slovele primei mele cărţi… cu care mi-am început, periplul narativ, carte prin care mi-am transferat o a doua dragoste pentru scris… dar pe care nu am mai reuşit să o public, însă a fost pregătită şi corectata de oameni în domeniu care m-au îndemnat să merg mai departe cu ea! Dar din păcate nu am finalizat acest proiect…

Simţeam în toată fiinţa mea această iubire incomensurabilă pentru scris, pentru citit, era cred cea mai mare pasiune a mea şi este dintotdeauna… Simt că intră şi iese din sufletul meu odată cu respirul… întreținându-mi cu siguranţă întreaga viaţă, iar acest dar care este mereu atât de însufleţit de o forţă nevăzută, simţ să îl transmit fără încetare şi astăzi fiecărui suflet care simte şi vrea să îl primească.

APRECIERI

Au fost întotdeauna suflete care au apreciat mult ceea ce scriu, mărturisindu-mi că le aduce mângâiere, le completează anumite goluri în suflet şi îi hrăneşte ca o mană cerească… am avut mereu binecuvântarea, mulţumirea şi recunoştinţa multor suflete, prieteni, cunoştinţe, oameni care nu mă cunoşteau… ceea ce se întâmplă şi astăzi. Acest lucru este pentru mine o adevărată onoare şi recunoştinţa infinită pentru că am înţeles că interconectarea cu fiecare cititor mă făcut să cresc, să apreciez fiecare dintre aceste suflete cu valorile şi calităţile fiecăruia şi mai ales că fiecare îşi mărturisea prin viu grai sau prin anumite acţiuni aprecierea lor şi virtuţile pe care le conţineau.

PUBLICĂRI

După un anumit timp de maturizare, în urmă cu câţiva ani am publicat cele două cărţi, foarte speciale şi care erau de fapt pregătite de ani buni în sufletul meu… „Cartea Vieţii şi Tainele ei ancestrale” şi „Cartea Iubirii şi tainele ei divine”, exemplare care au ajuns deja la mai multe suflete din mai multe ţări şi care îmi doresc să ajungă la cât mai multe suflete, pentru că mesajul lor are ce să transmită… Poeziile nu am reuşit nici acum să le public la o anumită editură, însă inspiraţia continua să îmi aducă roadele ei şi de aceea mă străduiesc cât pot de bine să fie transmise acolo unde uşile sunt deschise…

PREGĂTIRI

După terminarea liceului, inima m-a îndemnat să îmi croiesc drum spre o profesie prin care aveam şanse să aduc mângâiere şi vindecare în sufletele oamenilor prin ascultare, empatie, determinare şi conştientizare descoperind că fiecare om, indiferent de cultură, pregătire, vârsta sau etnie are nevoie să îşi exprime emoţiile, stările, sentimentele şi trăirile atât de acut şi necesar… iar eu am ales cu mare drag această cale să le fiu aproape de cât mai multe suflete, să aduc un strop de atenţie, un plus de valoare şi de bucurie celor în nevoi… Nu contenesc în a mă opri deloc în această călătorie a dezvoltării şi evoluţiei umane, fapt pentru care urmez continuu pregătiri, cursuri, iniţieri şi învăţături care să mă crească în formarea de abilităţi, calităţi pentru a putea fi de folos cât mai frumos şi bine. Iar prin toate acestea, arta scrisului, se amplifică şi îşi găseşte tot mai înţelept şi aspiraţional calea lui…

TEMATICI

Cred că tematica pe care o urmez este destul de vastă… de la spiritualitate dacă vreţi, la fundamentele psihologiei omului… spre sufletul şi dimensiunile incomensurabile ale fiinţei umane… istorie spirituală… şi nu numai… despre viaţă şi procese de autovindecare pe toate nivelurile… iar la baza acestora stă cred un liant vital din care suntem creaţi cu toţii şi anume Iubirea… doar că ea este înţeleasă, percepută şi împărtăşită atât de diferit de noi toţi. Însă lucrul cel mai important care ne uneşte pe toţi este faptul că ea există şi este baza vieţii, conţinând-o fiecare dintre noi!

PROIECTE DE VIITOR

Există multe proiecte de suflet pe care le am! Ele au nevoie de valorificare prin descoperirea de oameni care pot să se alăture. Cei care iubesc această artă magnifică de a aşterne pe hârtie părţi din suflet, daruri şi comori care se cer transmise şi prin care fiecare fiinţă să îşi cultive mintea şi să îşi redescopere esenţa din care vine, să îşi aline sau mângâie sufletul prin cunoaştere şi evoluţie continuă.

Deocamdată povestea se opreşte aici şi este doar un început prin care inspiraţia, curajul, demnitatea, forţa, pasiunea, voinţă şi adevărul cresc cu fiecare zi…
––––––-
Flavia LAȚCU
10 februarie 2022
Freudenstadt, Germania

Lasă un răspuns