Țepeș, mai întoarce-te-n nevoi !
Prin moravuri care dau să moară,
Un nebun pe gard, drumul susține
Și rânjește, pare că în doară
Spre mulțime, protocol… în fine…
Sufletul e un pogon de stepe,
Buzele-s mușcate de nevoi
Nechezatul surd al unei iepe
Ochii-n declinare, câte doi …
Trecem toți ușor de el, pe-o parte
Încruntați prin timpul istovit,
Invocând o cale către moarte
Din răstimpul care nu-i plătit.
Țepeș, mai întoarce-te-n nevoi,
Că nebunii toți, sunt printre noi !
————————————————–
Emma POENARIU SERAFIN
Sibiu
19 octombrie, 2018