De-aș putea, de-aș ști să cer…
De mi-e dor să fiu un clopot
care-ți bate a înviere,
sau o ploaie ca un ropot
dintr-o vară ‘ ademenind
cu cireșe la urechi,
e că lecuiești în mine
toate rănile mai vechi
când mă chemi în miez de noapte
ca un tulnic peste munte,
vara mea ,cu tril în șoapte…
De-aș putea , de-aș ști să cer
Dumnezeului din noi
înc-o viață să ne dea,
aș putea și’aș vrea să sper
să fii tu lumina mea,
catedrală-n amândoi …
De mi-e frig când mi-ești departe
cât de’aici la Polul Nord,
mă-ncălzesc când mă răsari
și înfloresc la tine-n cord !
——————————–
Elena NEAGU
Imagine – Pictură de Tomasz Alen Kopera