Toamna cu ,,nunta” mea
Toamnă cu frunze de nuc
Și verde-gălbui prin zăvoaie,
Ultima zi cu zbor de cuc…
Spatele sub roade se-ndoaie!
Cărările cu frunze moi
Și pașii apăsați de gânduri,
Toamnă cu mustul curgând șiroi…
Dulce e noaptea cu stele în rânduri!
Toamnă cu flori pe trecute,
Mirese cu voalul de brumă
Nunți cu viori din cucute…
Suflet în chipul de rece huma….
Toamnă cu tâmplă căruntă
Și gânduri de păsări călătoare
Ziua cu noaptea își face nuntă
În echinocțiul ce încă mai doare!
Siderale
Când adormi pe mâna moale
Somnul pare mai senin,
Brațul cu mișcări domoale
Este pernă fără chin…
Te cuprinde ca o taină
Și te-acoperă în somn,
Este plapumă sau haină
Mâna mea caldă de…domn?!
Umărul e locul stenic
Peste care capu-ți pui,
Este dealul tău edenic…
Soare ești și vrei să-apui…
Sau ești Luna nopții care
Peste deal își culcă ochiul,
Eu sunt dealul din cărare…
Risipește-mi dedeochiul!
——————————–———————-
Dan-Obogeanu Gheorghe
20 august, 2018