Dan MORARU: Trubaduri…

Trubaduri…

 

Când vii și treci, porti raze reci,
Nu mă găsești, eu vin când pleci.
N-avem răbdare să iubim,
Suntem pe drum ca doi străini…

Și căutăm cuvinte mute
Care să spună doruri multe,
Și ne croim pe drum cărare
Nu ne-ntâlnim, nu avem stare…

Dar timpul n-anvățat s-aștepte
Și nici nu știe să ne ierte,
Zadarnic îl rugăm să uite
C-am provocat doar doruri multe…

Și stăm din nou în așteptare
Tot alergând pe-acea cărare…
Și ne-ntâlnim întâmplător,
Și iar fugim cu-al nostru dor…

Hai iarnă… vino și ne cheamă
Și doar îngheață-această rană…
Tu-mi spui din când în când c-ai vrea,
Dar n-avem timp și n-am putea…

Preocupați de ce-i în lume
Nu avem timp, nu avem nume,
Și nu mai scriu nici jurăminte
Și-ți spun acum printre cuvinte …

Nu vezi… noi suntem trubaduri
Și împărțim aceste lumi,
Tu cauți viață în deșert
Eu numai muza ce-o aștept…

Și poate tu vei fi cândva
Cea care-mi spune inima,
Și vei fi viața din deșert
Și poate… muza ce-o aștept…

—————————

Dan MORARU

23 ianuarie 2019

Lasă un răspuns