Cristian Gabriel VULPOIU: Ninge

NINGE

 

Privesc clepsidra cum ninge clipele bacante,
Cum lunecă în neantul fulgilor de nea
Sorb liniștea adâncă a șoaptelor vivante
Strecurate subtil în neființa mea.

Afară ninge cu fulgi mari într-un decor de basm,
Dansul lor liric mi se dezmiardă într-un poem
Ale cărui șoapte sunt pentru mine un balsam
Neființei mele intonând un sacru requviem.

Afară ninge frumos, ca în poema rusă,
În praf de stele curge pronia divină
Șoapta nemuririi, mult ne-a fost ascunsă
Precum o icoană la care și îngerii se-nchină.

Ninge peste caverna noastră de ore bune,
Omătul precum roua se așează strat pe strat
Se sting în altare sfeșnicele postume
Și clopote ce-ngână doar un vis damnat.

—————————–

Cristian Gabriel VULPOIU

15 ianuarie 2019

Lasă un răspuns