Cristian Gabriel VULPOIU: Ecouri

ECOURI

 

În zori îmi surâd ecouri,
Sculptate în aroma unui vis
Ce-mi leagănă versu-n tangouri
Parcă dintr-un talmud desprins.

Roua îmi șoptește-n necuvânt,
I-aud ecoul ca pe un colind
Mi-atinge gândul ca pe un alint
Ca pe un tămâiet veșmânt.

Privesc ecoul unei raze,
Ce se ascunde-ntr-un poem
Ceruri de jad îmi desenează
Pe-al mării mele șevalet peren.

Ascult ecoul unei morți,
Și ceasul ei crăpat la miazănoapte
Când s-a tras destinul meu la sorți
La ruleta profanelor păcate.

Eu sunt ecoul ce urlă-n necuvânt,
Cu osârdie prea nerostit în rugi
Ca într-un sacru legământ
Cu mir de nard cântat de Demiurgi.

—————————–––––––––

Cristian Gabriel VULPOIU

21 martie 2019

Lasă un răspuns