ÎN FIECARE ZI
În fiecare zi mi-e dor de mine,
Pierdută câteodată în mulţime,
Trăind într-o lume secularizată,
Rebelă şi pustie, rămasă-n pribegie.
În fiecare zi mi-e dor de frunze,
Foşnind a veşnicie,
Acoperindu-mi gândurile triste,
Căzând o frunză-n ceaşca de cafea.
În fiecare zi mi-e dor de stele,
Să-mi lumineze drumul în tăcere,
Să se aprindă-n suflet vâlvătaia,
Zburând spre stele cu visele-n mână.
În fiecare zi mi-e dor de flori,
Colorându-mi zilele atunci când zbor
Şi când adie vântul printre flori,
Îmi scutură petalele-n ninsori.
În fiecare zi mi-e dor de un prieten
Să-mi asculte tăcerea în ropotul cuvintelor,
Să mă adune din cioburile sparte,
Scriind o nouă carte.
În fiecare zi mi-e dor de un cuvânt frumos,
Să-mi mângâie sufletul anevoios
Cu dragoste de adevăr.
În fiecare zi mi-e dor de Dumnezeu,
Iubindu-L din tot sufletul meu.
———————————-
Anca-Maria DAVID
11 august, 2018