Muzica
Sunetele inima-mi alintă,
aerul vibrând în jurul lor
când sunt terţă, septimă sau cvintă
în orchestră,-n solo sau în cor.
Vraja lor e ca o adiere,
o licoare cu superb buchet,
aripi ce mă poartă prin mistere
toarse între alb şi violet.
Umbre şi lumini mă înconjoară
când acorduri ţes un paradis
unde viaţa prinde să îmi pară
începutul unui magic vis.
Am primit de la-nceput o şansă
care dar îmi pare atunci când
fermecat de sunete, în transă,
le ascult în inimă vibrând
30 august 2019
SINGURĂTATE
Bacoviene moine mă-mproaşcă
cu plumb în suflet şi-n gânduri scrum,
când simt că-n mine oasele-s fleaşcă
şi sub noroaie nu văd un drum.
Unde mă poartă-atâtea mizerii
puse-n desaga ce-o car cu greu
de când dau iama-n triste siberii
de care fuge şi Dumnezeu?
Clopote sparte sună-ntr-o dungă
şi-o şoaptă-mi spune că-n depărtări
e pregătită o cale lungă
fără urcuşuri şi fără zări.
S-amân plecarea, mi-aprind luleaua,
îmi sprijin fruntea de pumnul strâns
şi-n timp ce-afară se-aşterne neaua
în mine ninge ultimul plâns.
29 august 2019
Sunt azi convins
Eu zâmbetul acesta l-am mai văzut atunci
pe când iubirea noastră prindea să se-nfiripe
şi alergam alături prin codrii-adânci, prin lunci,
iar anii păreau veşnici, nu trecătoare clipe.
Erai aşa frumoasă şi te iubeam nespus,
simţeam că vom rămâne de-a pururi împreună
şi că atunci când viaţa va trece prin apus
noi vom păşi alături, sfidând orice furtună.
Mi-e inima-ameţită, dar tu îi eşti proptea
cu sufletul din care mereu am sorbit viaţă,
ştiind că pentru mine a ta mereu bătea,
stându-mi ocrotitoare întotdeauna-n faţă.
Sunt azi convins că Domnul a vrut să ne găsim
spre-a-nnobila iubirea cu o menire sfântă,
care să ne iubească şi noi să o iubim,
cântând cu ea, în vreme ce fericită cântă.
28 august 2019
————————————–
Anatol COVALI
București
31 august 2019