Eterna sfâşiere
M-am deşirat şi-ntruna mă deşir
dintr-un nadir către un alt nadir
fără să-mi pese
că-n golul ce-a rămas în urma mea,
în acest timp, din ce deşir se ţese
o altă stea.
Nimic din ce-am pierdut nu s-a pierdut,
fiindcă mereu un altfel de-nceput
a fost în toate
în clipa când sfârşitul nemilos
râdea, din meterezele sfărmate,
victorios.
Sunt sigur că destinul meu defunct
o virgulă va fi şi nu un punct,
că o urmare
va fi la tot ce-n viaţă am trăit
când pe-orice bucurie trecătoare
m-am răstignit.
Am să mă întrupez în alt destin ,
dar tot aici întruna o să vin,
ca mai departe
din sufletu-mi încarcerat în trup
să rup fâşii şi geamurile sparte
să le astup.
————————————–
Anatol COVALI
București
25 septembrie, 2018