Contraste
De n-aş fi din contraste croit, al meu destin
ar fi ca o băltoacă încremenită-n lin
şi nu doresc aceasta
chiar dacă pentru asta
dau bir câteodată demonicului chin.
În mine se înfruntă
c-o disperare cruntă
săracul mult cu foarte bogatul meu puţin
şi-n luptă nu ştiu mila
atracţia şi sila
aşa cum fără ură-n iubire nu-s deplin.
Îmi hohoteşte hăul
de binele şi răul
prin care trec adesea când crunt şi când blajin,
cu disperarea-n braţe
gata oricând să-nhaţe
speranţele ce poartă cununi de flori şi spini.
Chiar Sufletul în mine
neîncetat devine
când cupă cu licoare, când cupă cu venin.
————————————–
Anatol COVALI
București
13 aprilie 2019