Îmi zugrăvesc seninul
Parfum de toamnă dintr-un fir de dor în floare,
Sculptat în suflet de albastrul unei zări,
Un pic de mir pe fața plânsă-a unei mări
Ce se revarsă peste-o geană de visare…
Un legământ sfințit în stropi de fericire
Îmi scaldă sufletul, împrejmuit de nori,
Cu acea dragoste din ochii visători,
Ce poate norii-mprăștia cu o sclipire.
Mă plânge toamna când îmi scotocesc destinul,
Iar alinarea-mi dăruiește frunza-n vânt
Chiar de suflarea-și stinge și zboru-i este frânt
Pe cerul inimii îmi zugrăvesc seninul…
——————————————-
Ala MUNTEAN
Republica Moldova
22 septembrie 2019