Apel către nostalgici
Aţi uitat bezna din casă,
sărăcia de pe masă,
frigul groaznic
şi năprasnic,
împilarea nemiloasă ?…
Nu mai vreţi să ţineţi minte
cozile de dinainte,
demolarea
şi teroarea,
profanarea de morminte ?…
A ajuns să vi se pară
c-a fost iarna primăvară,
că tiranul
şi tot clanul
au fost domni de viţă rară ?!…
Nu pricepeţi că tot chinul,
lacrimile şi suspinul
sunt pe lume
fiindcă-anume
voi aţi terfelit destinul ?…
Vreţi din nou ca-n cruda noapte
să vorbiţi mereu în şoapte,
vreţi iar jugul
şi belciugul
peste gânduri, peste fapte ?…
Când mai regretaţi zadarnic
un trecut hidos şi-amarnic,
mai ‘nainte
ţineţi minte :
Dumnezeu nu-i veşnic darnic !…
1992
————————————–
Anatol COVALI
București