de atunci nu mai dorm
într-o noapte cu lună
a intrat prin perete
la mine-n odaie
avea pe cap
o cunună de spini
pe față-I picura sângele
ca stropii de ploaie
cu mirare L-am privit
strălucea ca o rază de soare
mi-a șoptit
cu vocea caldă și moale
vino cu mine
așa de mult aș fi vrut
să-l urmez
dar n-am putut
să fac nici o mișcare
m-am trezit înlăcrimat
nu era nicăieri
eram doar eu
cu o cruce grea de lemn
în spinare
de atunci nu mai dorm
și mă dor
toate rănile Sale
———————————–
Dorina Stoica
Bârlad
22 noiembrie 2017