Să-mi mai scrii din când în când,
Să-mi mai spui cât mă urăşti,
Când vei vrea să mă alinți,
Să îmi scrii! Să mă huleşti!
Să îmi mai trimiți şi flori!
Flori de nu-mă-mai-uita!
Floarea soarelui în zori
Va fugi din calea ta.
Să mă plimbi la tine-n gând,
Să mă mai iubeşti un pic,
Printre lacrimi şi parfumuri,
Să mă mai dezmierzi….eu zic…
Uită-te atent în poştă!
Numele ţi l-am lăsat,
Dar în pat, pe perna goală,
Macul trist ți l-am uitat.
Ai acolo şi-o icoană.
Am crezut că ne-a vegheat!
Din ea, tristă o cucoană,
Ne tot plânge ne ‘ncetat!
Să-mi mai scrii din când în când,
Un rând, două, dacă vrei.
Poate redevin copil
Şi aprind din nou scântei.
Şi-am să-ți scriu şi eu…odată…
Am să-ţi scriu, dar nu scrisori!
Dimineața-n ziua mare
Va veni poştaşu-n dată
Cu-un răvaş, să te ‘nfiori.
Am să-ţi scriu cu puncte-puncte
Dar nu puncte de suspans.
Că am mai trecut o punte!
Morții i-am propus un dans….
———————————–
Simina PĂUN-MOISE
1 iulie 2019