Florentina SAVU: Nostalgii

NOSTALGII

 

Mi-aduc aminte cum odată
Eram frumoși și foarte tineri
Și admiram bolta-nstelată
Și-n suflet nu aveam rețineri,

Iubirea ta era pe culmi,
Prin cer, prin lună și prin stele,
Ea străbătea păduri de ulmi
Și-mi făurea, din dor, inele…

Mi-aduc aminte vocea ta
Atât de caldă, masculină,
Prin corpu-ntreg mă străbătea
O, Doamne, ce viață sublimă!

Eram colindători prin visuri,
Ne presăram pe drumuri flori
Și ne purtam cu-așa dichisuri
Și ochii ne străluceau sori…

Prin cerul nostru de dorințe
Porneam de mână amândoi,
Eram cele mai dulci ființe,
Aluneca iubirea-n noi,

N’-era un patinoar de foc,
Ardeam și înghețam instant,
Curent electric, sublim șoc,
Un sentiment magic, pedant!

Și au urmat mulți ani frumoși,
C-o dragoste ca în poveste,
Privim la poze bucuroși,
Frumosu-n suflet, azi ne este,

Iubirea ne e mai domoală
Dar tot nestinsă și acum,
În suflet are loc răscoală
De amintiri și de…bum-bum!

Ne-o fi chipul îmbătrânit
Însă spiritul ne este tânăr,
Timpul treptat ne-a ofilit
Dar suntem umăr lângă umăr,

Ne sprijinim unul pe altul
Cu suflete de-adolescenți,
Curând ne-om duce la Înaltul
Și-aici lăsa-vom descendenți…

Din plin trăit-am pe pământ,
Cu doruri și speranțe mii,
Ne-am respectat gând și cuvânt
Și-am fost mereu tineri și vii,

Tot tineri suntem, prin copii
Și prin nepoți, ce bucurie,
N-om ține seama de stihii
Când ne-or purta spre veșnicie!

———————————–

Florentina SAVU

29 noiembrie, 2018

Lasă un răspuns