Fluture sinucigaș
M-am oprit fâlfâind
pe ghizdul pleoapelor tale
oglindindu-mi chipul în argintul unei lacrimi
În adâncul ei vuiesc patimi
si taine sacerdotale.
Sorb încet, gâfâind
din ciutura grea a privirii
propria umbră mergând pe întinsele ape…
Inima bate, dorindu-și să scape
din colivia iubirii…
Tu mă primești cu brațe aprinse de dor…
Fluture alb, sinucigaș în tine cobor.
———————–—————–
Nicu GAVRILOVICI
18 octombrie, 2018