VIORI CUVÂNT
Din cerul de fantasme,
puțin după amurg
luna suspină-n spasme
și stropi pe strune de vioară plâng …
sunt stelele ce curg
pe umbrele unui timp,
mult prea concret
eu mă scurg dintr-o clepsidră
în cuvinte de nisip
încercând să-mi fac culcuș
într-o frunză arămie …
aștept un val
să-mi biciuie atomii latenți
al ploilor de absint
ascunse-n neguri pastelate
pe șevaletul de fiori
al unui soare
ce coboară în amfore
de lacrimă
iar luna cântă suav
în praf de stele
un requviem !
—————————————–
Cristian Gabriel VULPOIU
2 octombrie, 2018