LUCIAN AVRAMESCU (14 august 1948 – 12 decembrie 2021)
Bună seara, iubito
Bună seara, iubito, te aştept ca din cer
Să-mi aduci continente de palid mister
Cu acest tren personal şi stingher
Bună seara, iubito, te aştept ca din cer.
Se cunoaște faptul că Limba Română este un bun al neamului românesc, aceasta constituie mijlocul principal de comunicare și înțelegere între persoanele care vorbesc și scriu. Toți vorbitorii acestei limbii dulce ca mierea își gândesc faptele, visele și intențiile în această limbă. La fel fac ziariștii și scriitorii.
Continue reading „Al. Florin ȚENE: FRUMUSEȚEA CREȘTINĂ A LIMBII ROMÂNE CARE UNEȘTE DIN TEXTELE JURNALIȘTILOR”
Asemeni unui corolar, sfârşitul de an literar la editura eCreator ne aduce în faţă revista (nr. 32/anul VII) „Valori băimărene” unde sunt cuprinşi, de către scriitorul şi editorul Ioan Romeo Roşiianu un număr însemnat de poeţi, prozatori, eseişti, critici băimăreni, mai pe scurt, scriitori maramureşeni. Dar câţi au rămas pe dinafară?!
Continue reading „Gelu DRAGOŞ: Editura „eCreator” a publicat „Valori băimărene”, o revistă de colecţie!”
Ceea ce s-a întâmplat zilele trecute în preajma Crăciunului, la Bruxelles, privind propunerea unui ghid de așa-zise bune practici nu are legătură, de fapt cu incluziunea, ci doar cu cenzura de tip comunist și gândirea limitată de extremă stângă. O serie de funcționari de la Comisia Europeană par că se plictisesc pe banii noștri și propun tot felul de soluții ieftine de limbaj, de standardizare a acestuia prin eliminarea unor denumiri istorice: Crăciun și a numelor creștine, Ioan și Maria pentru a lovi în identitatea creștină a continentului. E de remarcat că, imediat, în sfârșit, europarlamentarii noștri au reacționat imediat. Deputatul PNL Ben-Oni Ardelean denunță „uniformismul de tip nivelator” și „comunismul neomaxist” de la vârful Uniunii Europene, care impune o corectitudine politică sumbră. Deputatul face trimitere la un document intern al Comisiei Europene în care angajaților li se transmite să nu facă referiri la perioada Crăciunului și să nu folosească nume cu rezonanță creștină, precum Maria sau Ioan.
Continue reading „Ionuț ȚENE: Ispita sovietică de la Bruxelles vrea să interzică Crăciunul și numele creștine. Are origini leniniste germane!”
CĂLUGĂRUL
Admiră ninsoarea ce se pogora ca un văl alb peste pământ şi îşi aminteşte cuvintele călugărului din vis: „Urmează-ţi visul! Nu are importanţă că eşti singură şi toţi se opun.Tu nu renunţa! O să cazi, o să te loveşti, dar te ridici şi mergi înainte. Urmează-ți visul! ” Ochii ei frumoși încep să lăcrimeze gândind:”Cât aş vrea să evadez din această închisoare din carne, sânge şi oase, din acest corp! Aş vrea să plutesc în eter, ca în visele care mă bântuiesc de la un timp. Aş vrea să mă ducă la dragostea mea.
Continue reading „Carmen GIGÂRTU: CĂLUGĂRUL (proză)”M-am născut la sfârșitul deceniului al V-lea, secolul XX, la câțiva ani după al II-lea război mondial. În Fălticeni, un orășel binecuvântat din nordul Moldovei, pătruns de omenia, de liniștea sufletelor dintre dealuri, am descoperit cel mai sfânt lucru de pe pământ, casa părintească…
Continue reading „Raul ANCHEL – TAINA SCRISULUI (141) – MÂZGĂLELI PE TROTUAR”Narator inepuizabil al mediului rural, reprezentat ca un veritabil axis mundi, satul natal fiind acea lume țărănească din care s-a ivit, FLOREA BURTAN este un prozator la fel de talentat ca și în ipostaza de poet în care s-a impus încă de la începuturile literare. În genul epic, Florea Burtan este atras de proza scurtă, povestirile din cele trei volume (Pedepsele, 1994; Amurgul zăpezilor, 1995; Răni călătoare, 2019) complinind principalele trăsături ale liricii sale, metafora și muzicalitatea frazelor amintind de versurile inspirate de lumea satului pe care n-o poate uita, păstrând-o în străfundurile sufletului cu nostalgia și tristețea celui nevoit s-o părăsească, autorul fiind perceput ca „un prozator cu apetit tematic rural […] care nu reușește să-și direcționeze efluviile sentimentale spre alte zone de iubire pământeană, în afara geografiei copilăriei sale din satul natal” (Dumitru Anghel).
Continue reading „Nicolae DINA – SATUL ÎNTRE MĂREȚIE ȘI CREPUSCUL”„Vanda, între dorință și rațiune” este prima dintre cele șase cărți ale colecției „Dragostea arză-o-ar focul”, colecție formată din romane individuale, aflată la a doua ediție, corectată și adăugită, a autoarei Mara Popescu Vasilca. Întreaga colecție se află sub semnul celest al iubirii însă fiecare carte în parte are specificul său și prezintă povești unice de viață cu personaje atent construite ce ne invită să le descoperim. Fiecare roman este inedit, te surprinde și te emoționează.
Continue reading „Johnny CIATLOS-DEAK – VANDA, ÎNTRE DOUĂ DORINȚE (CUVÂNTUL EDITORULUI)”„Vanda între dorință și rațiune” este un roman real și natural care te face să îți pui multe întrebări referitoare la viață, fericire și iubire, iar scriitoarea Mara Popescu -Vasilca ne îndeamnă cu sensibilitate și căldură, să trăim, cu sufletul și cu inima emoțiile din această carte alături de personajele sale.
Continue reading „Victor MANOLE – MARA POPESCU-VASILCA: „VANDA, ÎNTRE DORINȚĂ ȘI RAȚIUNE””Motto:
„Potrivit lui Herodot, cel mai avut și mai
puternic oraș al Eolilor a fost Troia, cetate
pelasgă înconjurată de ziduri ciclopice..”.
(Nicolae Densușianu – Dacia preistorică)
„Încă înainte de imigrațiunea grecilor, celților și a germanilor în ținuturile Europei, cea mai mare parte a acestui continent era ocupată de o rasă de oameni… pe care istoricii greci îi numeau în general pelasgi… Pelasgii ne apar în fruntea tuturor tradițiunilor istorice nu numai în Elada și în Italia, dar și în regiunile de la nordul Dunării și ale Mării Negre, în Asia mică, în Asyria și Egipet…Întreg teritoriul Thraciei, care într-o vechime îndepărtată cuprindea și populațiunile omoglote din nordul Dunării de jos a fost de asemenea o țară pelasgă ”[1].
Continue reading „Ovidiu ȚUȚUIANU – URME ALE PELASGILOR (DACILOR) LA TROIA / TRACES OF THE PELASGIANS – DACIANS AT TROY”
