Lună: mai 2018

Marta Polixenia MATEI & Marin BEȘCUCĂ: Răspântii (poeme)

TRĂINDUL MEU TRĂINDUL ȚI-L TRĂIEȘTE

 

… era atâta somn răstignit în pleoapă,
deși noaptea coborâse de pe soclu-i,
demult-demult …
cocoșii trâmbițaseră înscăunarea dimineții,
de câteva ceasuri bune …
norii, he-heee, paji bosumflați,
încă mai vărsau în pocalele cerului cenușă
și Dimineața-și avea obrajii pământii,
Soarele nici nu-și arătase pletele de aur,
și nici nu venise să salute,
cum se cuvine …
dar erau de-ale lor !
pe noi zorii ne-au găsit îmbrățișați
și-nfășurați în giulgi de somn,
nici că ne păsa de supărările lor !
ochii ni se deschiseseră-n oglinzi privirii celuilalt
și pentru noi, nicicând mai luminoasă dimineața,
nicicând !
un gând, turbat, e-adevărat, mă incita unui iubit
cât un foc de paie,
dar ești nebun !… alt gând, purtând secantă-n
doru-mi de tu,
te stai, te stai … venea o șoaptă, din adânc de eu,
doar un acin în insomnii !
și-atât de răgușit dusese-n el ronțăitul roților de tren,
și-acum ai fi zis că-și duce duhul …
inima ridica din umeri, atât cât umerii mei s-o simtă,
din cervical alt gând se scobora,
cu pluta, pe carotidă …
fugiți dureri !… strigă și Mărul lui Adam,
de nu chiar eu am să blestem pornirea voastră,
vrem pacea fie între ei !
vrem trupuri lepădate de-orice chin
și chinul ardă-n focurile iubirii !
lăsați-vă-n furcile caudine !
sângele lor a dat peste răscol …
eh, câtă poveste, Mărțișor !
și câtă poveste, da,
cuprinsă până-n subatomii sângelui,
și cât șeherezăduit am mai avea de-aici,
de pe craterul știutului, de-acum, Sărut !!
buzele au dat în fiert demult
și-atâta dor am adunat în con de Atrium,
că ne eram vulcani !
dar ceva strein mușcă din mine,
durerea mă conturbă, gândul mi se-ntulbur,
dar e atâta dor …
și-mi ești aci !
trăindul meu trăindul ți-l trăiește !…
din buză parcă-mi iese șoapta,
și-n șoaptă eu atâta mă cobor …
cobori în jos …!
Continue reading „Marta Polixenia MATEI & Marin BEȘCUCĂ: Răspântii (poeme)” →

Petru Daniel VĂCĂREANU: Versuri

Zbiri trandafiri

 

Au înflorit iar trandafiri
Dar când au fost doar braț de spini
Cine oare i-a iubit tanini
Infipți inimii ca niște zbiri

 

Precum în ale noastre iubiri
Ce se ucid venin în ofiliri
Când numai suntem plini de-nfloriri
Nerăsărind din furtuni, ninsori

 

Din golurile noastre muguri
Comozi în a arunca și tăia
Ce pare defect și neavând flori
Fără răbdarea de a retâmâia

 

Privirea,sufletul cu răni spini
De unde se ivesc cei mai frumoși
Trandafiri tanini în iriși
Ce răsfiră petale calde inimii

 

Culoare poem de quasar

 

Despletită învăluită șerpiu
abur de curcubeu cu boare
sublimă de mirare
înfiptă al meu rece pustiu

 

Continue reading „Petru Daniel VĂCĂREANU: Versuri” →

Marin BEȘCUCĂ: Metafizica visului (poeme)

MĂ UIT CUM ÎNFLOREȘTE CUVÂNTUL

 

… mă uit cum înflorește Cuvântul,
petale, sepale, vocale, corola
mă umple de senin,
visele irump roua timpului meu
și văd cum albinele criticii
mă sorb de nectar,
sleit de puteri, apuc să adorm,
pleoapele transcend în petale de plumb,
călifarii evului întunecat
descalecă printre pretenții,
îi aud cum se ceartă
vroindu-și fiecare partea,
Cezarul așteaptă, frecându-și
barba încoronată demiurg,
fug albinele !
viespi năvălesc spațiul gol,
vai mie !… aud,
ce dulce se va fi alba hârtie,
vai mie !…
săriți !… mă mâzgâlesc invective,
voi, critici, mai bine,
voi, critici …
aurora se adoarme pe mine,
Cuvântul își lasă floarea dedicației ție,
mai e și polen – safire
bobii de rouă ai timpului meu,
Cuvântul se înflorește,
poate și eu …

 

O BOALĂ IMORALĂ

… o boală imorală
m-a purtat printr-o intruziune
în trupul lumânării,
carnea cerii îmi făcea loc,
fâstâcită,
printre fibrele mușchilor
topiți de privirile mele,
pețiolul din bumbac se reîncarna
odată cu floarea pâlpâind
vieți desenate asteroidal,
temperatura morții era prezentă
exact acolo unde fiorii se oțeleau
în buricele degetelor,
strângerea pumnului era o arie muzeală,
coloana figurilor de ceară
își vedea sorocul depășit,
focul însă părea să se teamă de pompieri,
nimic rece sub soare, totuși,
chiar dacă pleistocenul ghețarilor
tremura sub furia timpului
și dacă soarele se lăsa ăn apus,
ce m-ar împiedica să vă aduc ăn timpane
legenda unui Făt-Frumos încremenit
Continue reading „Marin BEȘCUCĂ: Metafizica visului (poeme)” →

Alexandru NEMOIANU: Nădejdea în ziua de mâine

Trecutul și prezentul românesc au însemnat și înseamnă voinţa Românilor de a supraviețui, de a trece greu clipei istorice, în formă și sub identitatea în care există, cu tot ce are ea bun și rău, cu defecte românești și calități românești. Acesta a fost și rămâne dezideratul suprem, rostul de a fi al istoriei românești. Dacă Românii nu ar fi și nu ar fi fost “născuți” creștini , acest scop nu ar fi putut fi ajuns. Dar iată că ei sunt creștini și asta îi face să nu fie acriți, să accepte clipa cu răbdare și o doză de râs sceptic, cu smerenie, cu blândă și statornică îndoială în “eternitatea” clipei istorice, Slava Domnului, foarte repede trecătoare, cu temeinică și cu nezdruncinată nădejde în ziua de mâine. Această nădejde s-a zămislit din suferință și nici nu se putea altcum….”Şi nu numai atât, ci ne și lăudăm și în suferințe, bine știind că suferința aduce răbdare. Și răbdarea încercare, și încercarea nădejde. Iar nădejdea nu rușinează pentru că iubirea lui Dumnezeu s-a văzut în inimile noastre, prin Duhul Sfânt, Cel dăruit nouă.” (St. Pavel, Romani, 5; 3-6))
Având aceste priorități și fiind un popor mic și așezat în calea tuturor răutăților, Românii nu aveau cum fi nici triumfalişti și nici eroici. Ei au trebuit să se alăture, din nevoie, “biruitorilor” clipei istorice ( în 1950 “Pactului de la Varșovia” iar în 2002 NATO).  Personal sunt convins că atât uneia dintre alianțe cât și celeilalte i-au fost și îi vor fi la fel de loiali, și bine fac. Consider că bine fac Românii mimând credință “veșnică” celor ce sunt, azi, îmbătați și dementizaţi de o putere, care se va dovedi la fel de iluzorie ca și cea a Imperiilor ce au preexistat în cursul vremilor. Românii nu au fost nici triumfalişti și nici eroici, în schimb au fost dibaci, răbdători, “vicleni că șerpii și blânzi că porumbeii”.  Au făcut aceasta cu greu și chin. Căci poate nu este lucru mai greu de făcut ca cel de a îți păstra demnitatea în condiții de sărăcie și înfrângere fizică. În același timp ar fi cu totul greșit dacă am crede că existența istorică Românească ar fi fost strict pasivă și contemplativă. În mod direct (deși discret). Românii au reușit să îmblânzească natura conflictelor dintre Răsărit și Apus, preschimbându-se pe sine într-un soi de tampon amortizor. Românii au amortizat brutalitățile (uneori preschimbându-le în stări ridicole). Astfel apartenența României la NATO va face acea organizație mult mai puțin agresivă şi mai puţin credibilă . Iar amplasarea României, ca vârf de lance al Apusului, cred că va elimina posibilitatea unor conflicte sângeroase. Românii nu se vor sinucide de dragul NATO! Asemenea așa zisul “dialog” dintre Ortodoxia Română și Episcopatul Romei va turna multă apă în oțetul misionarismului lumesc al Romei și personal cred, îl va face ineficace. Pericolul care pândește pe Români este altul și vine din interior.
Continue reading „Alexandru NEMOIANU: Nădejdea în ziua de mâine” →

Valeriu DULGHERU: A mai fost întoarsă o filă în calendarul cucutenian

A fost întoarsă a 13-a filă la a 13-a ediție a simpozionului internațional „Cucuteni 5000 REDIVIVUS: științe exacte și mai puțin exacte”. Este binecunoscut faptul (în istorie au fost nenumărate cazuri) că din momentul când un popor își pierde limba, cultura, datinile, tradițiile, el dispare. Nu dispare fizic ci se topește într-o masă amorfă, într-un conglomerat (este cazul conglomeratului rus care a înghițit peste 100 de popoare mici!). „Suntem un popor nu poporație…” spune de fiecare dată „maestrul dialogului socratic între știință și spiritualitate”, cvasi-ascetul Liviu Alexandru Sofonea (rudă cu Ion Rațiu pe linia mamei), participant activ la lucrările ultimelor nouă ediții ale Simpozionului în pofida vârstei înaintate (a împlinit de curând 86 de ani. Mulți Ani Maestre!!!). În 1974 susține teza de doctorat în fizică teoretică la Cluj, iar în 1986 susține la București teza în domeniul Istoriei Tehnicii: „Evoluția ideii de infinit în istoria fizicii”. La ediția din a. 2012 reușește să-l aducă la Chișinău pe fratele său Victor (mai în vârstă cu 6 ani) care, ajungând la Cetatea Soroca (vizită organizată în cadrul programului cultural al Simpozionului), a îngenuncheat în fața zidurilor ei lăcrămând. Își împlinise un vis care-l mistuia de o viață.

Cu regret această impresionantă cultură este tot mai mult bagatelizată, chiciurizată, transformată într-un bussines de unii profitori. Este părerea specialiștilor în domeniu. Iar această impresionantă civilizație merită toată atenția specialiștilor în domeniu și autorităților. Specialiștii străini aduc tot mai multe argumente că civilizația Cucuteni ar putea fi prima civilizație europeană, cea care a dat naștere civilizațiilor europene. Există o similitudine între civilizația Cucuteni de la gurile Dunării și civilizațiile egipteană de la gurile Nilului, mesopotamiană dintre râurile Tigru și Eufrat, civilizația indiană de la gurile Indului, civilizația chineză de la gurile r. Huanghe. În pofida mijloacelor bănești scunde aflate la dispoziție acest important pentru scoaterea culturii Cucuteni din anonimat și punerea ei în valoare Simpozion a ajuns la a 13-a ediție. Și de această dată cu surse financiare mici (au fost și contribuții bănești personale ale membrilor comitetului organizatoric!) s-a reușit realizarea unui eveniment cultural – științific de amploare. De menționat că la Simpozion au participat peste 100 de oaspeți din România și Ucraina, printre care apr. 50 de copii (în programul cultural).

Deschiderea Simpozionului a avut loc pe data de 18 mai în fastuoasa Sală de Festivități din Blocul rectoratului al Universității Tehnice a Moldovei cu intonarea imnurilor Republicii Moldova și al Simpozionului (minunata compoziție a maestrului Aurelian Silvestru intonată de minunații copii de la Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-prim”. După cuvântul de salut al rectorului, prof.univ.dr.hab. Viorel Bostan, au urmat sentimentalele cuvinte de salut ale prorectorului Universității Tehnice „Gh. Asachi” din Iași prof.dr.ing. Nicolae Seghedin (care a înmânat o plachetă de Anul Centenar Universității Tehnice a Moldovei), academicienilor Nicolae Dabija și Ion Bostan , profesorilor Vasile Puiu de la Universitatea „V. Alecsandri”, Bacău, Lorin Cantemir, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iași și Liviu Sofonea, Sibiu, ex-primarului de Cucuteni Mihai Tun (36 de ani a fost în funcție, perioadă în care a realizat multe activități legate de scoaterea din anonimat a Civilizației Cucuteni, printre care construirea unui muzeu Cucuteni în comună. Ultimul cuvânt l-a avut dna Natalia Petrea, primar al c. Costești. Menționând importanța acestui Simpozion  pentru cunoașterea rădăcinilor Neamului dna Natalia Petrea a invitat toți oaspeții să participe la Festivalul portului, dansului și cântecului popular „Hora care ne unește”, care urma să aibă loc în cadrul programului cultural al Simpozionului din a treia zi – pe 20 mai la Costești.

Au continuat prezentarea unor lucrări foarte interesante legate de cultura Cucuteni, Centenarul Unirii, Istoria educației, științelor, artelor și Istoria tradițiilor culturale românești. La finele primei jumătăți a zilei a avut loc lansarea cărții „Un visător basarabean: in memoriam Valerian Dorogan” scrisă de subsemnatul, Z. Stratan, S. Zaporojan, I. Manoli și        L. Popov, prieteni și colegi ai lui Valerian Dorogan de la Universitatea Tehnică a Moldovei. În loc de prefață a cărții au fost luate minunatele versuri ale lui A. Păunescu „Ne mor prietenii, ne mor,/Murim și noi în moartea lor,/Că-ntârzie îngrozitor,/Într-una, primul ajutor”, sentimentalele versuri ale prietenilor care l-au cunoscut – prof. Vasile Puiu („Toate dor…”) și prof., artist plastic, poet, Victor Cobzac („Ca un copil să plângă cerul…”. O surpriză pentru organizatori a fost lansarea cărții „Un român ce-și dorea să soarbă Prutul” scrisă de sentimentalul artist în lemn și în ale scrisului Constantin Tudose din c. Cașin, jud. Bacău. Drept moto ales de autor au fost chiar spusele lui Valerian Dorogan: „…Eu tot mă împiedic de un râu când vin la obârșie, beau din el de fiecare când îl trec, dar nu reușesc să-l sec. Ajutați-mă fraților!”.

În ziua a doua a Simpozionului a fost vizitată renumita Casă a Olarului de la Hoginești a lui Vasile Conciar. Spre sfârșitul zilei a avut loc vizita Muzeului de Istorie al Serviciului Vămii Republicii Moldova, creat de neobositul căutător Petre Costin (deținătorul a două recorduri înscrise în cartea Guinnes!), participant activ la organizarea ultimelor șase ediții ale Simpozionului. Amplasat în spațiul a două etaje ale unei clădiri din or. Ialoveni (insuficient pentru imensa comoară strânsă de maestru, aflată în depozit!) Muzeul scoate din anonimat arme vechi, drapele moldovenești vechi, icoane vechi ș.a. artefacte. Vizita a fost deosebit interesantă atât maturilor cât și copiilor, în special, celor 31 de copii din s. Cartal, raionul Reni, Ucraina. Ziua a finalizat cu o frumoasă cină festivă pe malul lacului din Complexul Turistic Costești, condus de Gheorghe Diaconu, un împătimit al valorilor naționale. Buna dispoziție a participanților a fost creată și de cunoscuta pe ambele maluri ale Prutului a formație folclorice „Haiducii” condusă de Tudor Grigoriță, un promotor intransigent al valorilor naționale.

Cireașa de pe tortă la această ediția a Simpozionului a fost, indiscutabil, Festivalul portului, dansului și cântecului popular „Hora care ne Unește”, organizat de neobosiții Natalia Petrea (primar Costești) și Tudor Grigoriță, șef secție Cultură, secția raională Ialoveni.

Deschiderea Festivalului a avut loc în prezența ministrului Educației, Culturii și Cercetării dna Monica Babuc, a președintelui raionului Ialoveni, a președintelui județului Bacău, primarilor din c. Cașin Daniel Soroiu și Bălțați (cu care Costeștii sunt înfrățiți), sosit la Festival cu un frumos ansamblu artistic de copii. O atmosferă idilică. Copii îmbrăcați în frumoase haine naționale caracteristice zonelor pe care le reprezentau, întâlnite de primarul c. Costești cu tradiționala pâine și sare. Muzică, voie bună. Pe lângă cuvintele de salut deschiderea a avut loc prin transmiterea simbolică a ștafetei Festivalului „Hora care ne Unește” de către primarul c. Colibași dl Ion Dolganiuc (localitate care a găzduit prima ediție a Festivalului în cadrul simpozionului Cucuteni 5000 REDIVIVUS, organizat de Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul în a. 2016). Cuvinte de salut emoționante au ținut primarul c. Costești, dna N. Petrea, Ministrul Educației, Culturii și Cercetării dna M. Babuc, președintele consiliului raional Ialoveni L. Carmanu. Deosebit de emoționate au fost luările de cuvânt ale academicianului Nicolae Dabija, ale primarului de Cașin D. Soroiu, ex-primarului de Cucuteni dl M. Tun s.a. Apoi au urmat evoluările celor 12 colective artistice venite din c. Cașin, jud. Bacău, România, or. Chitila, Ilfov, România, s. Cartal, Reni, Ucraina, s. Bardar, Zâmbreni, Horești, Pojoreni, Mileștii Mici, Țîpala, Ialoveni și, desigur, cunoscutele formații folclorice „Haiducii” și „Căruța”, de asemenea, a grădiniței de copii din Costești.

A fost o evoluare excelentă a frumoșilor copii îmbrăcați în haine naționale, a colectivelor artistice de vârstnici, a minunatei fanfare costeștene. A fost mult dans și cântec popular. Însă, indiscutabil, nu l-au lăsat pe nimeni indiferent cântecele interpretate de cele două copilițe gemene Elena și Teodora de doar patru ani, nepoțelele lui Constantin Tudose de la Cașin: Acasă-i România (Acasă-i România, acasă-i tricolorul / Suntem una cu țara, că noi suntem, poporul” și „Cântă cucul în Bucovina”. Fără a se încurca ca adevărate artiste au evoluat pe scena Costeștilor. A fost un moment de o înaltă încărcare spirituală. Întreaga „sală” a aplaudat în picioare evoluarea tinerelor copile. Pe bună dreptate maestrul Vasile Șoimaru, prezent la manifestare cu nelipsitul aparat de fotografiat, a menționat importanța majoră a acestor festivaluri „Hora care ne Unește” (cel de la Colibași și de la Costești) pentru promovarea valorilor culturale și naționale, a tradițiilor și datinilor românești.

Pana când mai avem astfel de copii, purtători și transmițători ai tradițiilor populare poporul român va dăinui în timp.

A fost un final pe potrivă celei de a 13-a ediții a Simpozionului.

La revedere până la a 14-a ediție!

——————————————-

Valeriu DULGHERU

Chişinău

22 mai, 2018

În româneşte de George ANCA

 

Catedrala Drăgășani – Bogdan Petriceicu Hasdeu – Folclor – Mariana Gurza – Kim Sowol – Si Mohand – Hayyim Nahman Bialik  –  Sandor Petofi – Khushal Khattak – Du Fu – Karol Wojtyla – Khalil Gibran – Jorge Luis Borges – Dylan Thomas – Peter Rosegger – Rainer Maria Rilke – Edgar Allan Poe – Rabindranath Tagore – Walt Whitman – Dante Alighieri – Joost van den Vondel – William Shakespeare –  Luis de Camoens – Miguel de Cervantes – Mirabai – Thomas Moore – Friedrich Hölderlin – Friedrich Schiller – Johann Wolfgang Goethe – George Byron – Dionysios Solomos – Blazon alchimic – Victor Hugo – Alexandr Pușkin – Giacomo Leopardi – Emily Bronte – Emily Dickinson

 

CATEDRALA  DRȘGĂȘANI

Biserica Târgului / Catedrala Drăgăşani, Foto: circuitinvalcea

În anii ’30 ai secolului XX România a fost înţesată de taberele de muncă ale legionarilor. La Vâlcea şi-au lăsat amprentele în trei locuri, cele mai cunoscute fiind Arnota şi Drăgăşani.

Între anii 1935 – 1937 în toată ţara au existat tabere de muncă ale legionarilor, create şi promovate de partidul „Totul pentru ţară”, condus oficial de Zizi Cantacuzino – Grănicerul şi, din umbră, de Corneliu Zelea Codreanu.

Legionarii reparau biserici, drumuri, poduri, săpau fântâni şi construiau stăvilare.

Ideea taberelor de muncă era “importată” din Italia, unde fusese aplicată de Mussolini, şi din Germania nazistă. În România, se urmărea transformarea acestei mişcări într-o şcoală de formare a tineretului legionar, recompensat cu diplome în care, pe lângă locul şi timpul de muncă, erau menţionate şi aptitudinile. Diplomele ajutau la accederea pe scara partidului.

Vâlcea a fost unul din judeţele unde legionarii au avut astfel de tabere. Trei dintre taberele de muncă la nivel naţional s-au înfiinţat în acest judeţ. La Drăgăşani, legionarii muncit pentru finalizarea construcţiei Catedralei, au construit drumul care face legătura între Mănăstirea Arnota şi Mănăstirea Bistriţa şi digurile de protecţie ale Mănăstirii Mamu, împotriva revărsării Oltului.

Timp de două luni, în 1935, în jur de 100 de muncitori au fabricat 100.000 de cărămizi pentru biserica din Drăgăşani, în perioada 13 iunie – 14 august.

Fundaţia bisericii era deja construită de cinci ani. Lucrările au fost supervizate de conducătorul oficial al partidului „Totul pentru ţară” – generalul Zizi Cantacuzino – Grănicerul care, potrivit documentelor, ar fi lucrat cot la cot cu salahorii.

Prima biserică – Biserica Târgului, cum era numită la început Catedrala din Drăgăşani, a fost construită între 1793 – 1798 şi refăcută în 1870. În Primul Război Mondial a fost distrusă, iar pe locul ei a fost construită actuala Catedrală, între 1930 – 1936.

Construcţia a avut la bază proiectul arhitectului Jean Văleanu. Actuala pictura datează din perioada 1946 – 1947, opera unui artist plastic din Târgu-Jiu  – Iosif Keber. Alte surse îl dau drept arhitect pe profesorul Alfred Mihăescu din Bucureşti. Enoriaşii au contribuit în mare măsură la repararea bisericii vechi şi la construirea celei noi.

Ruinele Bisericii Târgului se mai păstrează şi astăzi.

Este cunoscut faptul că în jurul ei s-au dat luptele dintre panduri şi turci în anul 1821.

Doi ani mai târziu, în 1937, partidul “Totul pentru ţară” a obţinut la alegeri cele mai multe voturi exact în regiunea Drăgăşani.

Câteva luni mai târziu, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române avea să interzică munca legionarilor la repararea sau construirea de biserici. În plus, Guvernul Tătărescu a emis un decret – lege prin care se interzicea taberele de muncă ale legionarilor.

Voluntariatul se făcea doar cu consimţământul administraţiilor episcopale şi implicit al avizului Ministerului Cultelor de la acea vreme. Interdicţia a durat un an, iar patriarhul Miron Cristea a fost făcut răspunzător pentru „acţiuni anti-legionare.

Catedrala din Drăgăşani nu este singura biserică refăcută de legionari. La fel au procedat cu Mănăstirea Izbuc – Ponoarele din judeţul Bihor, Buga din Lăpuşna, Aciliu din Sibiu, Baciu din Braşov, Mamu şi Arnota din Vâlcea.

În Vâlcea, popularitatea acţiunilor legionare crescuse atât de mult încât chiar într-un ziar liberal al vremii apărea un articol sub titlul „Cărămizile de la Drăgăşani”, în care era elogiată munca celor implicaţi: „Sub comanda hotărâtă şi perseverentă a tinerilor – preot G. Necşulescu şi avocat Victor Bărbulescu, o armată întreagă de tineri, de copii şi de flăcăi, muncesc de luni de zile, în pielea goală şi în arşiţa soarelui de vară, pentru ca să fabrice cărămidă şi să înalţe astfel Catedrala oraşului Drăgăşani rămasă de atâta vreme în stare de proiect uitat şi părăsit de către drept credincioşii creştini şi români de acolo… Tineretul care credea odinioară că rezolvă totul prin violenţă şi distrugere, prin persecuţie şi prigoană, prin exclusivism şi toleranţă, s-a putut convinge că mult mai utilă, mai atrăgătoare şi mai eficace este lupta şi munca pozitivă şi extrem de utilă intereselor generale.”

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu

Mater Dolorosa

 

Eşti Dumnezeu, Isuse, şi mântuieşti o lume
Prin moartea-ţi născătoare de noile idei;
Dar mamă e Măria… ce-i pasă unei mume
De lume şi nelume, când piere fiul ei?

 

Tu mori, Cel-făr’de moarte, căci alte cruci Te cheamă
În alte lumi d-a rândul pe buni a-i mângâia.
Eşti Dumnezeu, Isuse, Măria însă-i mamă:
Piroane, ea le simte; oţet, îl soarbe ea!

 

Ş-aleargă rătăcită, turnând Fecioara sfântă
Mărgăritari de lacrimi pe calea lui Isus;
Şi plânsul nu-i mai seacă, ci-ţi pare că s-avântă,
S-avântă-naripată spre sferele de sus.

 

Ţăranul povesteşte — a lui e poezia! —
Că din acele lacrimi albina s-a născut:
Amar i-e acul; mierea-i e dulce ca Măria;
Şi tot prin flori colindă cătând pe cel perdut…

 

Folclor

 

Colo sus în vremea ceia

 

Colo sus în vremea ceia [bis]
În frumoasa Galileea,
O fecioară vieţuia
Ce Maria se numea.

 

Nazaret era oraşul
Unde ea-şi avea sălaşul.
Într-o zi Maria sta
Singură şi se ruga

 

Îngerul Gavril intrase
La Sfânta fecioara-n casă
Şi din zbor cum se opriră
“Bucură-te” îi grăiră.

 

Şi deodată ce văzură:
Casa toată-i se umplură
De-o lumină lucitoare
Ca lumina de la soare

 

 

Mariana Gurza

 

October 17, 2013

At anniversary hour
(Dedicated to Gabriela Victoria Mnerie)

 

At mystery hour

Lingering I think

To my godchild

Today celebrating…

 

Years smoothly flow
Loaded by  buds …
But you diligently
Fulfill your dreams …

 

Love triumphs
Where your steps direct you
For him, the same nymph
As times of yore …

 

God, shyly please
Multiply his LOVE
To have emolument
By feeling your stroking.

 

God, shyly please
Multiply his LOVE
To have emolument
By feeling your stroking.

 

And Mother Most Pure
Be always her  covering!
As a mother, devoted wife,
Guided by the Holy Spirit.
Blessed wishes

At  anniversary hour…
Stray thoughts as a present;
Happy Birthday, Shining days!

 

 

Kim Sowol

 

Azalee

 

Când neplăcându-ți felul meu te-ai duce

Fără o vorbă,  m-aș resemna și eu

Cu drag la îndreptățita-ți plecare.

 

Voi smulge un braț de azalee Yaksan,

la Yong-Byun, le voi aduce

Să le presar pe drumul tău de ducă.

 

Pas după pas în calea ta

Pășește blând și gingaș

pe risipitele flori.

 

Când neplăcându-ți felul meu te-ai duce,

Nicicând vre-o lacrimă nu-mi pice

Nici întru palida-mi moarte.

 

 

Si Mohand

 

Wallah

 

O să compun un poem

Doamne te rog să fie frumos

Peste tot să ajungă.

 

Continue reading „În româneşte de George ANCA” →

Mariana Gurza: George Balica purtat pe ,,lacrima iubirii”

Aş dori să schiţez un portret. Un portret al unui OM deosebit, care a ştiut dintotdeauna să fie la locul potrivit. GEORGE BALICA,  o prezenţă şi o voce specială la Radio Timişoara.

Se vorbeşte mult despre ,,puterea cuvântului”, aşa cum îndrăznesc a aminti de ,,puterea iubirii”, a sufletului curat. Pe cele două, le-am regăsit în recitarea versurilor în direct la Radio Timişoara, sau la ocazii deosebite, lansări de carte, întâlniri culturale. Alături de compozitorul Gheorghe Iovu, fiecare poem devenea simfonie. O simfonie a inimii.

GEORGE BALICA a ştiut de fiecare dată să-mi privească sufletul. În momente grele, când viaţa se juca cu mine, vocea sa inconfundabilă îmi transmitea prin unde gândul său bun. Un îndemn la VIAŢĂ! Acum îmi doresc să fac acelaşi lucru…Dar, mă simt neputincioasă…

Este omul care a ştiut să-mi transforme lacrima în surâs.

Un munte de om, cu ochi blânzi, calzi, mereu întrebător…

Intuiţia şi inteligenţa Domniei sale l-au ajutat să răzbată prin hăţişuri. Ştie să preţuiască oamenii! A învăţat prin credinţa sa, să-i iubeasca, să le stea alături.

Colaborând la CD-ul “Lacrima iubirii”, un dar ce însoţea volumul de versuri cu acelaşi nume, îmi vine să cred ca prietenia noastră s-a sudat şi va rezista peste veacuri.

Sunt mai bogată onorată prin tot ce mi-a daruit… Un OM special care şi-a găsit locul în universul meu sufletesc…

Îti mulţumesc GEO! ,,Lacrimile mele tăcute” te vor urmări într-un şirag de mătănii…Şi dacă se vor rupe, va rămâne blânda rugăciune…

La mulţi ani!

–––––––––––

MARIANA GURZA

Timişoara

21 mai, 2018

Radu BOTIȘ: Colocvii Internaționale Interdisciplinare ”Nicolae Steinhardt”. Memorialistica Marii Uniri

COLOCVIILE INTERNAŢIONALE INTERDISCIPLINARE

„NICOLAE STEINHARDT”
ediţia a III-a
Memorialistica Marii Uniri
8-9 iunie 2018
Baia Mare

 

PROGRAM
ORGANIZATOR
Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare

COORDONATORI:

Prof.dr. Daniela Sitar-Tăut, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare
Prof.dr. Maria-Alina Dorle, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare
Lector univ. dr. Oana Ursache, Universitatea din Granada, coordonator implementare proiect în Diaspora

PARTENERI

– Consiliul Județean Maramureș
– Școala Doctorală de Științe Umaniste din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca
–  Facultatea de Litere – Centrul Universitar Nord din Baia Mare din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca
– Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş
-Lectoratul Român de la Universitatea din Granada, Spania
– Asociația Traian din Cordoba
– Federația Asociațiilor de Români din Andaluzia
– Editura Actaeon Books Baia Mare
– Muzeul de Istorie şi Arheologie Maramureș
– Reprezentanța Maramureș a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj-Napoca
– Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Baia Mare
– Asociația de părinți a „Colegiului Național Vasile Lucaciu” Baia Mare
– Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”
– Școala Gimnazială „Ioan Slavici”, Tăuții de Sus

PARTENERI MEDIA/ PARTENERI EXTERNI

Polemici (București/Memphis), Antilethe. Revista pentru rememorarea exilului românesc (Craiova), Australianul (Australia), Clipa (SUA), Mioriţa (SUA), Radio PRO DIASPORA (Germania), Confluenţe literare (Bucureşti), Gazeta românească (Italia), Inforoes (Spania), Graiul Maramureșului, Informația Zilei de Maramureș

COMITET ȘTIINȚIFIC

Prof. univ. dr. George Achim, Școala Doctorală de Științe Umaniste, Universității Tehnică din Cluj-Napoca
Prof. univ. dr. Mihaela Albu, Universitatea din Craiova, CUDTS
Dr. Dan Anghelescu, Uniunea Scriitorilor din România
CS III Flori Bălănescu, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română București
Conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare
Conf. univ. dr. Maria Crina Bud, Universitatea York, Canada
Conf. univ. dr. Nina Corcinschi, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangăˮ, Chișinău
Prof. univ. dr. Bogdan Crețu, Universitatea „Al. I. Cuza Iașiˮ, Institutul de Filologie Română „A. Philippideˮ, Academia Română, Iași
Conf. univ. dr. hab. Aliona Grati, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Doc. Ph. Dr. Peter Kopecký, Csc, Facultatea de Filosofie a Universitatii Constantin Filosoful din Nitra, Slovacia
CS III, dr., Viorella Manolache, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, București
Lector dr. Florinel-Ionel Oprescu, Universität Wien, Institut für Romanistik
Doc. Ph. Dr. Jana Páleníková, CSc, Filosofická fakulta UK, Bratislava
Lector univ. dr. Oana Ursache, Universitatea din Granada
Ph. Dr. Libuša Vajdová, CSc., Ústav svetovey literatýry SAV, Bratislava

Vineri, 8 iunie 2018
Orele 9-10.30
Sala Maramureș a Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”

DESCHIDEREA LUCRĂRILOR COLOCVIILOR
CUVÂNT DE SALUT din partea conducerii
Consiliului Județean Maramureș
Facultății de Litere – Centrul Universitar Nord din Baia Mare din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca
Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş
Colegiului Național „Vasile Lucaciu”, Baia Mare

PRELEGERI ÎN PLEN

Prof. univ. dr. George ACHIM, Director Școala Doctorală de Științe Umaniste, Facultatea de Litere – Centrul Universitar Nord din Baia Mare din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca, Poezia carceralului comunist românesc.
Conf. univ. dr. Gheorghe Mihai BÂRLEA, Facultatea de Litere – Centrul Universitar Nord din Baia Mare din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca, Despre natura interioară a libertății
Orele 10:30-11:00 – Pauză de cafea
Orele 11:00 – 13:30

ACTIVITATE PE SECŢIUNI

LITERATURĂ (1)
Sala Maramureș
MEMORIALISTICIA ÎNCHISORILOR. LITERATURA DIASPOREI ŞI A DISIDENŢEI. CULTURA ROMÂNĂ DIN AFARA GRANIȚELOR
Moderator: prof. univ. dr. George ACHIM

1. CS III, dr., Viorella MANOLACHE, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, București, A patra soluţie (apud Steinhardt şi Orwell).
2. Prof. univ. dr. Horea PORUMB, Université Paris 13, Presupuse amintiri ale unui presupus refugiat politic.
3. Lector univ. dr. Iulian BĂICUȘ, Departamentul de Studii Literare, Facultatea de Litere, Universitatea din București, Nicolae Steinhardt despre poetica romanului polițist.
4. Dr. Dan ANGHELESCU, Uniunea Scriitorilor din România, București, Vintilă Horia: Poetul și Poezia sa.
5. Prof. univ. dr. Mihaela ALBU, Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere, Centrul Universitar Drobeta Turnu Severin, Mărturii despre absurdul şi tragismul închisorilor comuniste dezvăluite de scriitoarea Oana Orlea.
6. Prof. dr. Dorle Alina, Universul carceral in romanele lui Dragoș Protopopescu, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare
Orele 15:00– 18:00
Sala Maramureș

Secțiunea Literatură (2)
Moderator: Lector univ. dr. Iulian BĂICUȘ

1. Prof. dr. Delia MUNTEAN, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Matei Vișniec – Dezordinea preventivă.
2. Libuše VALENTOVÁ, Facultatea de Litere, Universitatea Carolină, Praga, Privirea lui Virgil Ierunca.
3. Prof. dr. Monica D. CÂNDEA, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Baia Mare, Sanda Stolojan, Jurnal din exilul parizian.
4. Alexandru BUICAN – Polemici. Jurnal de exil 1988-1991, București/New York.
5. Prof. Mihaela BUDE, Nicu Steinhardt și „Școala” de la Mănăstirea Rohia, Școala Gimnazială Cupșeni.
6. Conf. univ. dr. Nina CORCINSCHI, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangăˮ, Chișinău, Eugenia Bulat, mărturisiri lirice din (auto)exil.
7. Manuela PINTEA, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare, Între întuneric și lumină. Lena Constante.
8. Doc. Ph. Dr. Jana Páleníková, CSc, Filosofická fakulta UK, Bratislava
9. Ph. Dr. Libuša Vajdová, CSc., Ústav svetovey literatýry SAV, Bratislava
SALA TITULESCU – orele 11:00 – 13:30

II. Secțiunea Socio-umane (1)
Fenomenologia torturii. Victime şi torţionari. Lupta de rezistenţă în afara universului concentraționar. Deţinutul român ca tip uman – Memorialistica Marii Uniri
MODERATOR: conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea

1. CS III Flori BĂLĂNESCU, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română București, Chestiunea identității la Paul Goma (O chestiune recurentă de Centenarul Unirii).
2. Radu Sergiu RUBA, Uniunea Scriitorilor din România, București, Cum l-am cunoscut pe Paul Goma.
3. Conf. univ. dr. hab. Aliona GRATI, Publicistica lui Paul Goma, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
4. Prof. dr. Marioara COSMA, Liceul Tehnologic Agricol ,,Alexiu Berinde”, Seini, Monica Lovinescu – Discursul ficțional. ,,Cuvântul din cuvinte”.
5. Doc. Ph. Dr. Peter KOPECKÝ, Csc, Momentul românesc „Decembrie 1989” sau o introducere diletantă pentru un documentar la nivel amator, Facultatea de Filosofie a Universitatii Constantin Filosoful din Nitra, Slovacia.
6. Prof. Adriana MĂIMĂSCU, Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, Focșani, Nicolae Steinhardt –Jurnalul unui supraviețuitor.
7. Prof.dr. Petronela MUREȘAN, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare
8. Sorina-Maria VICTORIA, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Alexandru Paleologu – Scenarii de supraviețuire: carcera văzută în cheie ludică.
SALA TITULESCU Orele 15:00– 18:00

II. Secțiunea Socio-umane (2)

Fenomenologia torturii. Victime şi torţionari. Lupta de rezistenţă în afara universului concentraționar. Deţinutul român ca tip uman – Memorialistica Marii Uniri
MODERATOR: CS III, dr., Viorella Manolache

1. Prof. dr. Maria Daniela ANDRASCIUC, prof. dr. Gheorghe ANDRASCIUC, Victima în oglinda torționarului. Exerciții de conservare a demnității umane, Colegiul Național „Dragos Vodă”, Sighetu Marmației.
2. Prof. drd. Andrei Claudiu DIPŞE, Etica represiunii intelectualităţii în comunismul românesc, Colegiul Economic „Pintea Viteazul” Cavnic, Maramureş/ Şcoala doctorală de Ştiinţe Umaniste, Facultatea de Litere, Centrul Universitar Nord – Baia Mare, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.
3. Prof. Ramona JITARU, Colegiul Național „Vasile Alecsandri” Bacău, General Gheorghe Garoescu, Jurnal de front, vise de iubire. 14 august 1916 – 28 septembrie 1918.
4. Prof. Mircea BOTIȘ, pr. Radu BOTIȘ, Muzeul de Istorie şi Arheologie Maramureș. Activitatea desfãșuratã de cãtre preotul Vasile Lucaciu în America în scopul realizãrii Marii Unitãţi Naţionale.
5. Teresia Bolchiș TĂTARU, Germania/Augsburg, Marea UNIRE, dulce ca mierea și amară ca fierea.
6. Prof. dr. Ancuța Maria COZA, Școala Gimnazială „Ioan Slavici”, Tăuții de Sus, Maramureș, Romanul unui „Soljeniţîn român” – Ostinato.
7. Prof. dr. Ionuț CHIRA, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare, Titlu rezervat
8. Dr. Mirel GIURGIU, Istoria și activitatea „Bibliotecii si Institutului Roman” de la Freiburg, Kehl -Germania de Sud-Vest
Ora18:00

Închiderea lucrărilor colocviilor
Prof.dr. prof. dr. Daniela SITAR-TĂUT, Paul Goma – Anamneza amneziei. Despre neajunsul de a fi român printre români, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare

SPONSORI
– Consiliul Județean Maramureș
– Asociația de părinți a „Colegiului Național Vasile Lucaciu” Baia Mare
– Revista „Nord Literar”
– Prof.dr. Ancuța Coza, prof. dr. Monica D. Cândea, prof. Claudia Bilașco

Mulțumim scriitorilor și editurilor care ne-au oferit cărți: George Achim, Mihaela Albu, Lászlo Alexandru, Dan Anghelescu, Flori Bălănescu, Gheorghe Mihai Bârlea, Ioan Botiș, Florica Bud, Nicolae Bud, Alexandru Buican, Alexandru Cistelecan, Constantin Ciucă, Carmen Dărăbuș, Horvat Săluc, Marian Ilea, Ramona Jitaru, Viorella Manolache, Irina Petraș, Lorena Stuparu, George Tei, Radu Țuculescu

Apariție editorială: Reflecție Contemporană, de Galina Martea

Recent la Editura Bestelmijnboek din Olanda a fost lansat volumul de interviuri „Reflecție Contemporană”, de Galina Martea, savantă și scriitoare. Cuprinsul acestei lucrări, cu 118 pagini, conține dialoguri pe diverse teme sociale, în mod special, despre conceptul de idee și unitate națională; despre conceptul educației și instruirii, și importanța sistemului de învățământ în orice societate; despre dezvoltarea personalităţii prin cultura identității naţionale; despre valoarea jurnalistului și a jurnalisticii în societate; despre universalitatea eminesciană, etc.; și, respectiv, despre Centenarul Marii Uniri, în dialog fiind Academia Româno-Americană de Științe și Arte (ARA) și Galina Martea (membru titular ARA). Un capitol aparte este dedicat sistemului de instruire și educație al țărilor slab dezvoltate din sud-estul Europei și anume: a celui din Moldova. Chestionarii interviurilor sunt personalități din sfera academică, iar intervievatul, cu răspunsuri la toate întrebările, este autorul acestei cărți.

Pe coperta cărții scriitoarea și savanta Galina Martea menționează câteva concepte proprii care au fost expuse în lucrare și anume: „Intelectul uman reprezintă capacitatea de acţiune care dezvoltă şi produce schimbări pozitive în evoluţia individului şi societatea acestuia. Astfel, toate acţiunile realizate prin intermediul intelectului uman pot fi atribuite la capitolul valorii, prin valoare fiind determinată importanța și rolul fiecărui individ într-un mediu social”… „Dezvoltarea personalităţii prin cultura identității naţionale este cheia succesului în educație și în dezvoltarea unei societăți civilizate”… „Educaţia este acea funcţie care transmite comunicarea adecvată în formarea corectă a sistemelor şi subsiste­melor din societate şi la comunicarea adecvată în formarea corelaţiei calitative de convieţuire dintre societate şi individ… Rolul esenţial al instruirii şi educaţiei este de a menţine echilibrul intelectual şi spiritual al omului în­tr-un mediu social, formându-i astfel personalitatea şi identitatea…”. 

Galina Martea (1959) este doctor în științe economice, academician, savant, scriitoare (poetă, prozatoare, eseistă, publicistă, critic literar).

Sursa: http://armoniiculturale.ro/2018/05/02/aparitie-editoriala-reflectie-contemporana-de-galina-martea/

—————–

 Sincere felicitări, scriitoarei și omului de știință, Galina MARTEA!

M. G.