VOIEVOZII  NEAMULUI  NOSTRU

 

ei sunt crescuţi din luturi şi ţărână

sunt Voievozii apogeului de mir

făcuţi sunt doar în locul ăsta să rămână

să-i dea lumină – fir de patrafir

 

ei sunt crescuţi din piatră şi pădure

Voivozi sunt Vulturilor – Epopeii-Munte

înalţă Neamul în Război şi-n Nunte

şi se pogoar’ în Mare – pân’ la hale sure

 

iar Soarele şi Luna – pe umeri li s-aşează

ca două coţofene gemene-n amiază

şi frunzăresc  – alene – istoria străbună

 

ca pe-o poveste: rea întâi – apoi iar bună…

…voievozi au fost – au ars – acum le-aud doar goarnă:

dar unde-s tocmai azi – când vântul ne răstoarnă?

 

 

LUPUL DACIC

 

unde ne-aţi alungat Voivozii – venetici cu scai?

unde ni-s Sfinţii – cari cu Luptele Luminii ne sfinţeau

şi Drumul Libertăţii întâi ni-L arătau

din toate drumurile care duc la rai?

 

redaţi Daco-Valahiei splendoarea

şi paradisului ce-i scris aici – răcoarea…

redaţi mândrie – vitejie şi martiriu

în aste locuri unde azi e-un cimitiriu…

 

nemernici zgribuliţi de gândul crimei – lăcomie

iadul vă ardă pân’ la Talpa-i – şi din Foc să-nvie

Voievozii noştri cei cumpliţi Arhangheli

 

…osânza voastră –  venetici – nu-i bună nici la candeli…

…dar strig în van: Daco-Valahia e-n agonie

în urma-alaiului funebru – Lup Dacic să ne vie!

 

 

DOINA POETULUI

 

şi Pământ înflorit

şi Cer înflorit…:

am privit

şi-am fugit

 

frumosu-i frumos

la om sănătos

la bătrân sfătos

şi la prunc sfios…

frumosu-i frumos

la stejarul gros

la bradul  – Măria Sa

pururea-i Dumìnica…

 

cine-a vidè şi cunoaşte

apoi acela – cu bună veste

pe toţi să-i împroaşte:

că de unde – este!

 

iar cine-a vidè şi-o şti

împărat el s-o numì

şi o luminà

pân’ Soarele-o stà

şi o tăinuì

pân’ şi Luna

s-o ivì….

…cununaţi – necununaţi

Soarele şi Luna

fraţi…

 

…nu mă lăudaţi

şi nu mă hulìţi

pe cele hudìţi

ale Cerului

ale Hristului

ale Mărului…

 

…şi nu mă cătaţi

pe la Îngeri fraţi

şi nu mă cătaţi

pe la agăţaţi:

de mine voi daţi

doar când vă-nchinaţi

şi-n genunchi suiţi

pe Golgòte fiţi

cu olèu de sfinţi

la cei răstigniţi…

 

…Munţii mei

fraţii mei

de temei:

oi urca pe voi

să văd stele roi

oi urca pe voi

să văd şi Ziua

de-Apoi…

 

Hristos şi cu Sfinţii

numa s-uit

cuminţii

cum eu Scripca-nstrùn

pentru-un Cânt străbun…

 

or plânge – or râde

ori m-or şi ucìde

or râde – or plânge

Cântu-mi pe toţi frânge…

 

…Hristos stele plânge…

 

 

ARTA BANALULUI

 

tot şovăim prin lumea-ntunecată

bănănăind pe drumuri cunoscute

de-am dispărea – nu este judecată

iar de-am rămâne –  nu se-observ volute…

 

e-un aer de lehamite şi vrajă

la Cer de mult nu se mai pune strajă

şi – bucuroşi – ne azvârlim singuri în mreajă

cu sufletul scobit – un golf de plajă…

 

nimic nu-i neceasar ori important:

să fie cât mai liniştit şi mai pedant

nimicul fie – el însuşi – ghid constant

 

spre dispariţia supremă: spre neant…

…aşa ne-am calicit de-o veşnicie

şi dispărem – hârtii la primărie…

 

 

PORUNCI – LOGOFETE!

 

eram ascuns în tufiş – ascultând zguduirea

de tropot şi chiot şi sfinte blesteme

e plină pădurea – în noapte – de firea

voivozilor noştri: simţim noi îndemne!

 

e plină pădurea de rime cumplite

lumină ca ziua – pustiu de ispite

voievozii aflară bătaia de joc:

pe marii călduţi trag în ţeapă – cu foc!

 

„porunci – logofete – -s să zvârli reaua pană

şi zale şi paloş să scoată-a ta rană:

cu Luptă se capătă Frunţi de Aramă

 

supuse nicicând: Sfânt Biciul  – rău sfarmă…”

…şi Crist-Vânătorul poemelor slabe

se-arată cu Craii – iar nu-n patru labe!

 

 

PRIVIND PE FEREASTRĂ

 

privind pe fereatră

văd  – deasupra DACO-VALAHIEI –

cruguri schimbându-şi – cu grabă-nmiită

plimbarea – mersul şi

sensul: o nefireasă şi înfierbântată

grabă – pe toţi – şi pe mine – mă mână – ne

mână – spre luminoasa

fulgerătoarea de demoni

treabă

 

se pare că Domnii şi

Feţii Frumoşi – dar şi

Craii – după trecerea lor în

rândul Arhanghelilor – nu-s lăsaţi – nicicum – de

Crist a fi

trândavi – ci cumplit de

harnic lucrează – cu negrăită

râvnă stăpână – grijind în altare – pentru

Luminata Săptămână…

 

fiece Duh de Voievod –

scos  – de îngeri – pe uşa din faţă – nu se

răsfaţă – ci

se-apucă de treabă – spre a-şi călăuzi şi

re-ncălzi  – până la

incandescenţă – Neamul

său – scopit de mult prea indecenta

decenţă… – …ofticoasa

prudenţă

 

voievozii DACO-VALAHIEI ard cei mai harnici –

în stelele lor: eu deja simt – în nări

sporul lor – de fierbinte

şi de chiot

ne-cuminte

 

aşa că lepăd degrab’

Peana din mână – îmi pun cu tot

şartul – Şorţul – şi

deschid – îndat’ – Covălia!

 

curând – baroase şi oase de duşman

fărmate – îmi vor confirma

meseria

 

curând – toţi câţi îşi lasă Plugul – pentru

Paloşul Plăţilor Drepte – cu totul riguros

Chitite – cu vârf şi-ndesat

plătite – îşi vor confirma

Sfânt Meşteşugul!

 

 

CALPUL CRĂCIUN

(urări pentru zarafi – venetici şi-autohtoni – laolaltă!)

 

dat la-ntors ca un palton

Cristul nost’ de tinichea

Cristul nostru de carton

confiscat de buni zarafi

(…care pun còzii canafi…)

Cristul nost’ – cu zăhărea

pus să vândă la tejghea!

 

nu de Naştere vă doare

ci de pântec şi unsoare

nu de Prunc şi nici de Magi

n-au casapii dor de fragi:

casapilor nu le pasă

nici de casă – nici de masă

de-orfan – văduvi – mahalà

care n-au nici ce mâncà…

nici de munţi aprinşi de brazi:

…ce Hristos – bancuri cu Magi?

pe sfoară pe toţi să-i tragi!

 

…cu explozii de neoane

cu-electronice zorzoane

etalate din avioane…

 

…”hai la Cristul de vânzare

până-ţi golesc buzunare!

hai la Moş – vă jumuleşte

şi de suflet – şi de deşte!”

 

…cât să mai răbdăm ăst cleşte:

fariseul de nădejde

cămătari cu rug de bani

pentru fraierii sărmani…

zarafii ce duc popor

la zalhana şi omor…?!

 

…Maica plânge şi-i străină

dar ne-a tot spălat de vină

…ruga Ei numai amână…

 

…aşa că vă ur de-acum

şi aşa – dar şi altcum

să nu scap crima în drum…

 

vă urez urându-vă

vă urez – stârpindu-vă:

urătură din durere

din inimă şi din fiere

urătură şi blestem

pentru toţi ce-acum îi chem:

pentru cămătari de legi

pentru fùrii fără zeghi

pentru sacrul măcelar

mercenarul pe dolar

care – într-un ceas de milă

îmi ia Cer şi îmi dă silă… –

…al dracului-mercenar

cari de „sfânt” n-are habar

nici cât cucul de  cuibar:

 

„să vă fie casa scrum

masa – fum

scuipaţi să fiţi pe-orice drum

iar recolta de sub brazdă

vi s-arate-n chip de iazmă

 

să-nghiţiţi în sec grenade

în loc de snoabe-oranjade

şi-o să facem toţi o chetă

pentru scut anti-rachetă

să vi-l băgăm sub jachetă

cu focul pus la rozetă…

iar în borta pentru Duh

să vă dau eu foc la stuh!

 

să vă fie excrementul

excrement

abundent

şi permanent

fără vreun amendament:

cu poftă-l mâncaţi

şi din cozi mişcaţi!

 

c-au mai fost mai an – în urmă

cazuri de lepră – de ciumă:

pe toate le luaţi

şi vă bucuraţi

aeru-l purgaţi

şi ne mai lăsaţi:

toţi – cotul să daţi!

 

furàţi – măi ciumaţi

din cozi  clătinaţi

şi-apoi explodaţi!

 

la urechi cu-aruncătoare

de flăcări – bună răcoare

să muriţi deodată

să scăpăm de altă plată!

să muriţi grămadă

măturaţi pe stradă!

cu mùzică de flaşnetă

prelua-v-ar altă planetă!

 

dar-ar molimele-n voi

să mai ştiţi şi de nevoi

iar noi să vă dăm – şuvoi

leac: otrăvuri de bun soi!

 

daţi şi voi de ştire

blestemaţilor din fire

zarafi cu nenorocire

şi la piept – şi în privire:

să vă fie casa – masă

masa fie năsălie

pentru toţi cu meserie:

măcelari de ţări şi neam

arde-v-ar focul – prin geam!

 

iar la anul  – în iad lat

vă vom vizita la pat

la cazanul cu c…!

 

…mânaţi – măi

pe căi de răi!

…şi mânaţi-i înc-o dată

cu harapnicul pe spată:

îneca-s-ar  în privată

(vedea-le-aş gura căscată

înghiţind totul odată!) –

îneca-s-ar fără trudă

pe sămânţă şi pe rudă –

venetici cu-inimă crudă!

 

…cămătari

murdari

şi zarafi

tartari

flocăiască-vă cinci draci:

cu harapnic şi haraci

tratament să suportaţi

ca <<uncle sam>>-i şi cazaci!”

 

 

SPECTACOLUL S-A TERMINAT

 

spectacolul prăpăstiilor

s-a terminat: uite-aşa

i-a venit – deodată

rău – în plină

scenă – şi – eroico-emfatic – pe

scânduri – a

sucombat

 

(…noroc că – fraierii – biletul şi l-au

achitat…)

 

cine mai vrea să vadă

panorama deşertăciunilor – să ia

seama Lunilor: numai pe

Lună – acolo – în simulacrele alea de

gropi şi oceane

vulcanice – paiaţe nude şi

tiranice – se mai

înghit  – chiar şi-n

zilele noastre (fără apă fără

aer) – încă

aşa gogoşi – epopei de

senili – lăudăroşi

moşi: Luna

străbună – strămoaşa

minciunilor şi a

stricăciunilor de

cap – furnizoarea

ospìciilor – marèelor şi a

serviciilor

sociale – de tot

soiul!

 

n-aveţi decât să contactaţi

ramolit – satelitul  pământului

pământului singur – chinuit

de febre  (istoriceşte şi cu

nădejde – răstignit pe

tenebre!) – şi – fără

a mai fi întrebat ori

prin realitate

scurmat – să continuaţi a v-adora – în

creierii iluzorii

puroiul

 

…în niciun caz

zorii…în niciun caz – chiar sub

nas – buboiul…

 

 

ÎNŢELEPTUL

 

a fi înţelept – înseamnă să-ţi ştergi – cu

guma – nervii – eroismul

epopeilor

amintirile… – …şi să-ţi dai drumul

isteric – la

gură – rostind ceea ce – de fapt

n-ai aflat şi n-ai gândit

niciodată – decât (teribil de

tulbure şi-ngălat) – în

somn

 

dacă se potriveşte – cu ceva (nu importă

cu ce!) – ceea ce-ai

zis – se va spune că eşti

înţelept – dacă

nu – te vei consola că

eşti doar

filosof

 

înţeleptule – ridică-ţi

prealăţitul şezut – care a prins

între timp (cât ai sforăit

meditând…) – licheni – muşchi – tot

soiul de scoici

suboceanice – care s-au ţinut

lipcă de tine – cu toţi

dinţii şi ghearele lor

invizibile (cât ai

moţăit în grota părăsirii de

lume – cu totul

insensibile!) – şi – pe dată – fără nicio

amânare – pe loc

dă-ţi foc!

 

 

SINISTRA VAMPĂ

 

orfani de omenie şi d-erèsuri

maimuţărim – pân’ sună jungla-n noi…

…Muntele – Cerul – măcar şi Doruri Noi

nu mai boìţi şi nu mai daţi cu drèsuri!

 

Sufletul – Duhul – parcă ies din sàuni:

neruşinaţi – năuci – ca nişte fàuni…

…să te păstrezi uman – ţi-e jenă şi ţi-e greu

când exhibaţi – ca la nudişti – vezi clàuni

 

cu Falusul în vânt – Grotescul Zeu…

…privesc stele spre noi – cum spre strigoi!

ia faceţi bine şi măcar pe Dumnezeu

nu-l angajaţi – la trepte-vă – trist vistavòi…

 

…nimic nu poate fi – de-acum – eroic – tragic

nimic de epopee n-are snagă:

o lume istovită – tot mai vagă

 

în schimonosituri nu mai găseşti foc magic…

…s-au stins luminile – hotarul dinspre Rampă

l-a cucerit – dement – Sinistra Vampă…

 

 

PENTRU CEI SINGURI ŞI ÎNSTRĂINAŢI DE SĂRĂCIE

 

gândiţi-vă – acuma – -n Ajunul de Crăciun

la cei ce nu-şi mai pot vorbi graiul străbun:

săraci – străini – în noaptea fără mâine

plecat-au s-aducă plozilor din depărtări – o pâine

 

pe ce coclauri? – nu mai ştiu nici ei cum să cunoască

în Babilonul ce tot i-a scufundat…

icoana Maicii Domnului o au „palmat”

şi-n suflet – ruga-n sfântă limbă părintească…

 

în gaura de şoareci – ce li-e casă

şi-n întunericul plătit cu prea mulţi bani

mai au curajul – unii – să şoptească

 

o colinduţă vie – de când aveau cinci ani…

…gândiţi-vă – acum – de sărbătoare

că-n ţară – pe Sfânt Prunc – vestiţi în gura mare!

 

…şi nu vă-mpuşcă – nu vă toarnă în ciment

islamizaţii Occidentului dement…

–––––––

Adrian BOTEZ

Adjud, Vrancea

1 Decembrie 2017