Zenovia PRIBOI: Închisă stau…

Închisă stau…

 

Închisă stau la tine-n vis,
mi-ai pus și lacăt și zăbrele,
să privesc lumea printre ele,
căci m-ai închis în Paradis!

Din când în când, te văd venind
cu flori ce mi le prinzi în păr…
Și după ce-ți trece de dor,
tu iar te-ndepărtezi… zâmbind!

Închisă stau de bunăvoie
în turnul sufletului tău,
departe de ce-i bun sau rău,
căci doar de tine am nevoie!

Mă porți cu tine peste tot,
ascunsă-n suflet și în gând,
păcat și bucurie-ți sunt,
și poate un strop de noroc!

Și chiar de ușa mi-ai deschide,
pe veci mă simt încătușată,
și nu te-aș părăsi vreodată,
te-aș aștepta aici cuminte!

Închisă stau aici cuminte,
și mă simt ca o ciocârlie,
ce-ți dăruiește numai ție
dulceața versului din cântec!

————————

Zenovia PRIBOI

26 ianuarie 2019

 

Lasă un răspuns