Dimineață senină în ochii tăi aprinși de dorinți
Cu palma ta fină
mă întinzi sub umbra brațului tău
și îmi ceri
și îmi dai
din luminile zilei
ce se uită la noi
cum fericiți
ne atingem
topindu-ne
în dorinți
și nevoi.
și mă tot strângi
și mă tot dai înapoi
și mă tot iei
și mă întorci pe unde umblam amândoi
că nimeni ca noi
nu visează a fi
ce am vrut
și dorit
vis a fi împlinit
în toamna culesului de iubiri
crescute azi
în pomii goi
Iubește-mă
Iubire
îmi strigi
și spune-mi că sunt
cea mai frumoasă toamnă
ce umblă dezvelită pe străzi
căutând
drumul spre alt anotimp
ce ne crește în suflet
și în nevoi
DE ZIUA TA
Când ziua ta va veni
zborul din păsări pe aripi
buchete de zâmbet să poarte
în cercul tău de prieteni
să aşeze înălţarea ofrandei
până în taina oricărui semn
din cupa privirii
toţi ochii să se adape
cu fapte de vorbe
cu gesturi înalte
pentru ca bucuria oricărei atingeri
în toată splendoarea
doar ţie să-ţi dea dreptate
când se închină
ofrandă urării
spre sufletul tău
——————————
ZAMFIR ANGHEL DAN
3 octombrie 2020