Victor COBZAC: Mama, chip de icoană

MAMA, CHIP DE PE ICOANĂ

 

Mama, cât e de frumoasă,
Stele dorm la dânsa-n păr,
Chip furat de pe-o icoană,
Uns… cu Soarele… din cer.

Când mă urc la ea în braţe,
De ea strâns când mă lipesc,
Mă simt fluturaş pe-o floare,
De care… mă îndrăgostesc.

Mama-i caldă, ea miroase,
Parcă-ar fi codru de pâine,
Care-a fost ținut… în miere,
Doar și numai, pentru mine.

Dimineaţa când mă scoală,
Parcă-ar răsări… o stea,
Simt al ei sărut pe frunte,
Dulce… ca şi… Mama mea.

O sărut şi eu… cu drag,
Îndelung… să ţină minte
Şi-i promit… să fiu ca ea,
Printre lacrimi şi cuvinte.

Și-aşa-i… în fiecare zi…
Suntem puși… la încercare,
De Mama mea, copilul ei,
Ce crunt o despărţire doare.

——————————————

Victor COBZAC (VicCo)

Chișină, Basarabia

21 ianuarie 2019

Lasă un răspuns